SEMINARIILE I.F.P.A.R. (23 octombrie 2025)
victorg, Sunday 19 October 2025 - 00:00:00 //


Joi, 23 octombrie 2025, orele 12–14
Conferențiar: HENRIETA ȘERBAN (I.F.P.A.R.)
Tema:
„O discuție despre abis și semnificațiile abisului în filosofie (și psihologie, artă și poetică)”
- online -
Linkul pentru accesul online: https://meet.google.com/idm-boup-spy

În discuția problemei „privirii în abis” în filosofie voi porni de la interpretarea următorului paragraf din Nietzsche: „Cine se luptă cu monștrii trebuie să ia seama să nu se transforme la rândul lui într-un monstru. Iar dacă vei privi multă vreme într-o prăpastie, prăpastia va privi și ea în adâncul tău.” (Dincolo de bine şi de rău. Prolog la o filosofie a viitorului, Humanitas, 2015). Sau: „Cel care se luptă cu monştrii, să ia aminte, să nu devină el însuşi un monstru. Iar de priveşti îndelung abisul, află că şi abisul îţi scrutează străfundul sufletului.” (Teora, 1998). Acest „să ia aminte” sau „să ia seama” este grijă. Responsabilitatea în confruntarea cu abisul are un rol deosebit. Voi face o scurtă incursiune prin diverse moduri de conceptualizare a „grijii” și „abisului”. Conceptul de grijă este surprinzător la Nietzsche, dar confruntarea cu groaza existențială, cu lipsa de semnificație, cu „nimicul” și „nimicnicia”, cu centrul metafizic existențial, terifiant, cu falia dintre originea lumii și manifestarea sa, cu adevărul ultim, cu hăul, cu răul, monstruosul, sau cu „întunericul”, sunt sarcini demne de Übermensch. Confruntarea cu abisul poate fi totuși o experiență crucială, fie purificatoare, fie transformatoare, și aici va fi și conexiunea principală și cu abisul reprezentat în artă. În privința artei, lumea contemporană (în special cea artistică și cinematografică) este fascinată de tema eroului căzut și a anti-eroului. Numeroase opere de artă plastică contemporană abordează tema abisului. Dar intenția mea este să-mi anunț și prezint volumul de poezie pe care l-am scos la editura L’Harmattan în acest an, cu titlul Mis-en-abîme. A fost „o întâmplare a ființei mele” să scriu câteva poezii în franceză. De aici ideea unui volum de versuri în limba franceză, în care „privirea în abis” se referă la reconstituirea semnificației, pe de o parte, și la tehnica artistică referitoare la „imaginea în imagine”, ca deschidere spre lume și reinterpretare a lumii, pe de alta.