Conferențiari de marcă din străinătate – la seminarul de cercetare al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”
victorg, Saturday 21 June 2025 - 11:05:33 //


Seminarul de cercetare al IFPAR a beneficiat și în prima jumătate a anului 2025 de invitați de marcă din străinătate, care au susținut prelegeri pentru cercetători și doctoranzii în filosofie și psihologie, respectiv: Mogens Lærke (Senior Researcher at the  CNRS, and Senior Associate at Pembroke College, Oxford), Arnaud Dewalque (Center for Phenomenological Research, Philosophy Department, University of Liège), Karin de Boer (Katholieke Universiteit Leuven), Cyril McDonnell (National University of Ireland, Maynooth), Martin Bondeli (Universität Bern), Bernhard Ritter (Universität Graz). 

Numărul profesorilor din străinătate care au conferențiat în cadrul acestui seminar, pe lângă cercetătorii proprii și profesori ai facultăților de filosofie și psihologie din toată țara, a crescut de la an la an. În 2022 au avut prezentări: Gerald Hartung (University of Wuppertal), Laurent Cesalli (Philosophy Department of the University of Geneva), Arnaud Dewalque (Center for Phenomenological Research, Philosophy Department, University of Liège), în 2023 – Cyril McDonnell (National University of Ireland, Maynooth), Susan Krantz Gabriel (Saint Anselm College New Hampshire), Nicholas Capaldi (Loyola University New Orleans), iar în 2024 – Béla Mester (Institute of Philosophy of the Research Centre for the Humanities of the Hungarian Academy of Sciences), Christian Thein (Universität Münster), Paul Rateau (Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne), John Demetrakopoulos (University of Patras), Eric Nelson (Hong Kong University of Science and Technology), Arnaud Dewalque (Center for Phenomenological Research, Philosophy Department, University of Liège), Daniel Garber (Princeton University), Witold Płotka (Cardinal Stefan Wyszyński University in Warsaw), Christian Thein (Universität Münster).

Conferințele seminarului (din perioada 2022-2025), cu un pronunțat caracter interdisciplinar (Filosofie-Psihologie), au acoperit următoarele tematici: 

•    Psihologia brentaniană și metoda științelor naturii;
•    Modalități și cuantificatori. Lumi sau reprezentanți?
•    Psihologia clinică și a personalității – cercetări în colective internaționale interdisciplinare; 
•    Seria „Studii de istorie a filosofiei universale” sau ce fel de istorie alegem să facem?
•    Richard Dawkins: iluziile unui scientist;
•    Filosofia în România socialistă. Studiu de caz asupra instituționalizării gândirii;
•    Rațiune versus spirit: cât de rațională (mai) este rațiunea?
•    Este mintea umană complet algoritmică? Remarci asupra Teoremelor de Incompletitudine ale lui Godel;
•    Methodological Problems of a Historiography of Philosophy;
•    Este Sabatul pentru om? Dar filosofia?
•    Factori personali și profesionali implicați în angajamentul organizational; Psihosomatizarile ca elemente de influență asupra angajamentului organizațional; 
•    Despre logica stoicilor;
•    Semnificația Opusului postum pentru filosofia transcendentală;
•    Gândire, Emoții, comportament, capacități rezolutive. Teoria lui William James, Daniel Wegner, Nina Bull privind modul prin care se generează experiența unei emoții;
•    Echivalenta cross-culturală a constructelor psihologice;
•    Analiza mişcărilor sociale de protest: dezvoltarea unui instrument de avertizare timpurie privind riscul de violență la manifestările de protest;
•    Problema stilului în estetica primelor două decenii ale secolului 20;
•    Omnis perfectio trinitas – Anton Marty on Intentionality, Meaning and Being;
•    „Istoria filosofiei româneşti” a lui Nicolae Bagdasar – la o nouă evaluare şi o nouă ediţie, îngrijită de Acad. Gheorghe Vlăduţescu şi Eugeniu Nistor;
•    Influența perfecționismului și a stilurilor parentale asupra dezvoltării tulburărilor anxioase;
•    Cum alegem? Majoritate și unanimitate;
•    Phenomenology, Descriptive Psychology and Conceptual Analysis;
•    „Trei observaţii despre democraţie şi o propunere”; 
•    Începuturile neoaristotelismului românesc. Teofil Corydaleu;
•    Cum îi răspunde un inferențialist lui Gödel;
•    Despre fenomenalismul moderat al lui J.B. Merian;
•    Despre supererogație și obligație morală;
•    Brentano si filosofia pozitiva a lui Comte si Mill;
•    Fenomenalismul metodologic al lui J. St. Mill;
•    Ideea de conținut descriptiv și intențional la Husserl;
•    Logica lui Hermes si logicile actuale – un dialog posibil;
•    De ce avem o problemă grea a conștiinței? De la F.A. Lange la David Chalmers;
•    Despre schimbarea semantică și istoria conceptelor;
•    „Cunoașterea situată” și epistemologia contemporană;
•    A.D. Xenopol și G. Vico – repetiție și dezvoltare în devenirea istorică;
•    Logica formală și formalizarea logicii la Hegel;
•    Programul lui Lucian Blaga din filosofia științei;
•    Concepte fundamentale ale filosofiei naturii a lui Hegel;
•    Sursele metafizice ale acțiunii umane în Opus postumum;
•    Cine este filosoful?
•    Idealul completitudinii logice;
•    Celălalt început al lui Heidegger. O introducere în filosofia târzie;
•    Cealaltă turnură a gândirii lui Martin Heidegger – o reflecție asupra Caietelor Negre;
•    Descartes sub semnul (de întrebare al) politicului;
•    Kierkegaard’s Existential Approach to Ontology and the Concept of Authenticity;
•    Libertas philosophandi în Iluminismul german;
•    Câteva considerațiuni privind epistemologia evoluționistă;
•    Revista „Saeculum” (director Lucian Blaga) în istoria filosofiei românești;
•    Platon și Aristotel: scurtă descriere și câteva remarci despre relația dintre ideile lor;
•    În căutarea fericirii pierdute: critica rațiunii practice la Hegel;
•    Normativitate etică și normativitate estetică;
•    Membranele lumii – filosofia și literatura din punctul de vedere al cercetării interdisciplinare;
•    Dragoste și atingeri – două studii de psihologie în echipă internațională;
•    Probleme filosofice în opera lui Emil Cioran;
•    The Future of Philosophy: Heidegger, Wittgenstein, Cassirer;
•    Infinitul negativ la Kant și Fichte;
•    What Is Philosophy? What I Have Learned and Unlearned During My Career;
•    Lectură transversală a Criticii rațiunii pure. Preparative precritice și direcții postcritice;
•    Morală și drepturi fără supoziții metafizice? 
•    Ce este realitatea? Henry, Șestov, Fondane;
•    Filosofia în limba română în Imperiul Habsburgic;
•    Evidențierea banalului: rolul artei la Kant;
•    Intenționalitatea în psihologia empirică brentaniană. Perspective istorice și sistematice
•    Acceptarea părții întunecate: explorarea autenticității și identității în persoanele cu trăsături dark;
•    Minte și corp: ipoteza identității;
•    Despre aspect și perspectivă;
•    Ameliorarea conflictului dintre rolurile de la locul de muncă și rolurile din familie –
 Intenția de a părăsi locul de muncă;
•    Cum mediază categoricitatea între conceptele axiomatic-formale și cele intuitive? 
•    Problema intenționalității și a ierarhiei fenomenelor la Brentano și Comte;
•    From Kant’s metaphysics of metaphysics to Fichte’s philosophy of philosophy;
•    Truthmakers for modals: Meaning, truth, modals and quantifiers;
•    A Possible Narrative of the 19th-century Hungarian Philosophy;
•    Genealogy or Reconstruction of the History of Postmetaphysical Thinking in Habermas’ Late Work(s)?
•    De la „lucrul în sine” al lui Kant la „Voința” lui Schopenhauer;
•    Evidențierea banalului: rolul artei la Kant;
•    Escaladarea artificială a competenței estetice;
•    De la virtuți la valori – un drum care trece și prin opera lui David Hume;
•    Dezvoltarea imaginației de la ontologismul platonic la transcendentalismul kantian;
•    La question du mal chez Malebranche;
•    ‘Feeling the Proof’. Is There Such a Thing as a Phenomenology of Reasoning?
•    Funcția epistemologică a conceptualizării, a descrierii și vocabularului la R. Rorty și Th. Kuhn;
•    Doing History of Philosophy: the Philological Way;
•    Despre pluralitatea lumilor: câteva considerații despre Leibniz și David Lewis;
•    De la sistem la probleme: Nicolai Hartmann și problema metodei în istoria filosofiei;
•    Psihologia filosofică a secolului XIX;
•    Baron versus Hill despre supererogație;
•    Influența factorilor psihosociali în reiterarea comportamentului infracțional la minori și tineri;
•    Epopeea unui lucrări filosofice a lui Lucian Blaga: Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea;
•    Two Varieties of Anti-Kantianism: Bolzano and Brentano;
•    Hegel despre metoda dialectică;
•    Filosofia în limba română în Imperiul Habsburgic. Partea II-a;
•    Dialog, semnificație și adevăr la Donald Davidson;
•    Spinoza’s Anti-Cogito;
•    Probleme și concepte în logica informală;
•    Foucault și problema adevărului;
•    On Feelings and the Will in the School of Brentano: A Survey and Reassessment;
•    Interes filosofic și fază filosofică ascendentă – reevaluând programul filosofic brentanian
•    Genealogy or Reconstruction of Postmetaphysical Thinking in the late work(s) of Jürgen Habermas?
•    Despre funcția cognitivă a experimentului de gândire;
•    Observații istorice și semantice cu privire la conceptul de spatial turn;
•    What the devil do historians of philosophy think they are up to?
•    Categorii ale virtualității la Toma din Aquino;
•    Cambridge Experientialism Revisited;
•    Kant’s Metaphilosophical Conception of Transcendental Idealism;
•    Étienne Gilson despre principala sursă de eroare în metafizică;
•    Kierkegaard’s Objections to Natural Theology: Their Significance and Priority in His Development of Post-Kantian Philosophy of Religion;
•    Triunghiul critic kantian (Critica rațiunii pure A, Prolegomene, Principiile metafizice fundamentale ale filosofiei naturii);
•    Controverse iluministe despre metoda filosofică;
•    Reinhold’s Revision of Kant’s Program of a Critique of Reason;
•    Disputa Leibniz–Kant despre timp și contextul contemporan;
•    Metafizica brentaniană și scala științelor pozitive la Auguste Comte: o interpretare central-marginală;
•    Factori predictivi ai comportamentului de bullying în școlile din România;
•    Does a Tarskian Theory of Truth Offer a Theory of Meaning? A Sellarsian-Type Evaluation and Critique of Donald Davidson’s Truth-Conditional Semantics;
•    Distincția „este – trebuie” și întrebarea „de ce mă iubești?”
•    „Argumentul ce i-a nedumerit nespus pe cartezieni” și ontologia spațiului și timpului a lui Samuel Clarke;
•    Despre utilizarea limbajului metaforic în construcția cadrului conceptual al evoluționismului biologic;
•    Despre frumusețe și poezia ființei. Gândirea muzicală a lui Heidegger;
•    Are There Tropes According to Early Brentano?
•    Filosofia în limba română în Imperiul Habsburgic. Partea a III-a;
•    Imaginar științific și imaginație artistică: cazul Ion Țuculescu;
•    Cultură și cunoștință, teza de doctorat a lui Lucian Blaga – la o nouă lectură;
•    Despre supererogație la J.S. Mill. 
Older News
Newer News