SEMINARIILE I.F.P.A.R. (12 februarie 2026)
victorg, Sunday 08 February 2026 - 00:00:00 //


Joi, 12 februarie 2026, orele 12–14
Conferențiar: lect. univ. dr. DRAGOȘ GRUSEA (Universitatea Națională de Arte din București)
Tema: Originea timpului în scrierea lui Schelling Weltalter (Vârstele lumii)

- online -
Linkul pentru accesul online: https://meet.google.com/idm-boup-spy


Între 1811 și 1813, Schelling a lucrat la ceea ce el însuși considera a fi marea sa capodoperă: Vârstele lumii. Plecând de la constatarea că filosofia modernă nu a pus în mod originar nici problema timpului, nici problema ființei, Schelling intenționa să reconfigureze întreaga metafizică printr-o regândire a celor trei dimensiuni temporale: trecutul, prezentul și viitorul. Deși cartea nu a fost niciodată dusă până la capăt, manuscrisul care a fost publicat între anii 1854 și 1946 conține nu numai marile teme care vor străbate toată gândirea târzie a lui Schelling, dar și anticipează idei fundamentale dezvoltate ulterior de Nietzsche (dionisiacul), de Heidegger (angoasa, legătura dintre autenticitate și temporalitate ș.a.), dar și de Wittgenstein (ideea de spațiu logic). Această prezentare se va concentra pe tema centrală a cărții, și anume originea timpului. Scopul va fi de a expune pe scurt argumentele prin care Schelling introduce un nou regim al temporalității, și anume timpul interior al eternității, precum și transformarea acesteia în timp empiric prin actul subordonării forțelor. De asemenea, va fi discutat și drumul invers, de la experiența temporală a clipei până la „timpul pendular” din interiorul Divinului. Țelul final al prezentării este de a sublinia două mari noutăți aduse de Schelling în înțelegerea timpului. Mai întâi, instituirea diferenței ca origine a temporalității și apoi postularea unui trecut care nu a fost niciodată prezent.



I.F.P.A.R. RESEARCH SEMINARS (5 February 2026)
victorg, Monday 02 February 2026 - 00:00:00 //


Thursday, 5 February 2026, 12:00–14:00 
Speaker: Professor VASSO KINDI (National and Kapodistrian University of Athens)

Title: „The reception of Kuhn’s work in analytic philosophy”
– online –
Meeting invite link:  https://meet.google.com/idm-boup-spy
*No registration required.


Abstract:
The presentation is based on my paper “Kuhn and Philosophy” (in Y. Shan (ed.), Rethinking Thomas Kuhn’s Legacy, Springer 2024). In the paper, I claim that Kuhn’s work may have been snubbed by major analytic philosophers, but it, nevertheless, significantly affected philosophical developments, mostly in reaction to the threat it was presumed to pose. I give examples of this impact and offer an explanation of Kuhn’s marginalization in analytic philosophy. I argue that philosophers failed to seriously engage with Kuhn’s work because they did not appreciate its revolutionary character. This is a situation that Kuhn describes in relation to scientific revolutions. Initially, revolutionary ideas seem unintelligible, irrational, or wrong and are resisted and cast aside. But, eventually, if they break new ground carrying a promise of success, they catch on. I argue that Kuhn’s philosophy had a similar reception. It was initially resisted, but it eventually succeeded in impacting a great many areas of thought, including analytic philosophy.



I.F.P.A.R. RESEARCH SEMINARS (29 January 2026)
victorg, Monday 26 January 2026 - 00:00:00 //


Thursday, 29 January 2026, 12:00–14:00 
Speaker: Professor ARNAUD DEWALQUE (Center for Phenomenological Research, Philosophy Department, University of Liège)
Title: „Understanding Appearances in Brentano”
– online –
Meeting invite link:  https://meet.google.com/idm-boup-spy
*No registration required.


Abstract:
Franz Brentano famously held that offering an analysis of the mind is essentially a matter of describing mental phenomena or­ mental appearances. But what does that mean? In this paper, I review three alternative ways of understanding phenomena or appearances, namely (1) phenomena as observable facts (Comte), (2) phenomena as ‘mere appearances’ (Kant), and (3) the idea of a ‘veil of appearances’ between you and the world (Locke). I argue, first, that Brentano’s notion of appearances does not commit him to any of these three views, and second, that for him the word ‘appearance’ (Erscheinung) simply refers to the fact that something appears a certain way (to someone). I call this type of fact a phenomenological fact. So, just as ordinary perceptual reports such as ‘the sky looks blue’ and ‘the coffee is cold’ capture phenomenological facts, psychological reports such as ‘I hear the cat meowing behind the door’ and ‘I hope Mary will come to the party’ capture phenomenological facts, too. More pointedly, they capture ways you appear to yourself as a mentally active subject.



ANUNȚ CONCURS OCUPARE POST CONTABIL ȘEF
victorg, Monday 26 January 2026 - 08:56:00 //



STUDII DE EPISTEMOLOGIE ȘI DE TEORIE A VALORILOR
victorg, Saturday 24 January 2026 - 18:52:55 //



SEMINARIILE I.F.P.A.R. (22 ianuarie 2026)
victorg, Monday 19 January 2026 - 00:00:00 //


Joi, 22 ianuarie 2026, orele 12–14
Conferențiar: CS dr. MARIAN GEORGE PANAIT (I.F.P.A.R.)
Tema:
Conștiința și inteligența artificială”
- online -
Linkul pentru accesul online: https://meet.google.com/idm-boup-spy



Colloque international « Bacon et la modernité européenne » 2026
victorg, Sunday 18 January 2026 - 14:48:48 //


La Société Leibniz de Roumanie annonce l'organisation du colloque international sur le thème « Bacon et la modernité européenne », qui se tiendra les 8 et 9 octobre 2026 au Centre Régional Francophone de Recherches Avancées en Sciences Sociales (CEREFREA) à Bucarest.

Organisateurs: Société Leibniz de Roumanie, Institut de Philosophie et de Psychologie « Constantin Rădulescu-Motru », Centre Régional Francophone de Recherche Avancée en Sciences Sociales (CEREFREA) de l'Université de Bucarest.

En cette année de commémoration du quatre siècles de sa disparition, nous souhaitons examiner la contribution de Bacon à la modernité européenne, notamment à travers les axes suivants :
- la contribution à la révolution scientifique ;
- les relations avec ses contemporains ;
- les projets de réforme du savoir ;
- le nouvel instrument du savoir ;
- la philosophie naturelle et la philosophie expérimentale ;
- les projets utopiques et la critique socio-politique, etc.
Cette liste n'est pas exhaustive et tous les sujets relevant des études baconiennes peuvent être abordés, en français ou en anglais.
Nous invitons les chercheurs intéressés à envoyer titre, résumé de 10 à 20 lignes et CV à societatea.Leibniz@yahoo.ro  ou adriannita2010@gmail.com, jusqu'au 1er mai 2026 ; l'annonce d'acceptation aura lieu le 15 mai, date à laquelle la deuxième lettre circulaire sera publiée contenant des détails concernant les frais de participation (60 euros), le compte et d'autres détails organisationnels.


Leibniz Society of Romania Announces the organization of the international symposium on the theme "Bacon and European modernity", which will take place on October 8-9, 2026, at the Francophone Regional Center for Advanced Research in Social Sciences (CEREFREA) in Bucharest. In the year in which we commemorate four centuries since his passing, we aim to see the contribution made by Bacon to European modernity, on the following levels: - Bacon's contribution to the scientific revolution; - relationship with his contemporaries; - knowledge reform projects; - the new instrument of knowledge; - natural philosophy and experimental philosophy; - utopian projects and socio-political criticism, etc. The list is open, and any topics in the field of Baconian studies can be addressed - in French or English.   We invite interested researchers to send  title,  10-20 lines abstract and a CV to societatea.Leibniz@yahoo.ro  or adriannita2010@gmail.com, until May 1, 2026; the acceptance announcement will be May 15, when the second circular letter will be published containing details regarding the participation fee (60 euros), account and other organizational details. Organizers: Leibniz Society of Romania, Institute of Philosophy and Psychology "Constantin Rădulescu-Motru", Francophone Regional Center for Advanced Research in Social Sciences (CEREFREA) of the University of Bucharest.


Seminarii academice cu personalități internaționale și naționale – instrument strategic de formare doctorală și cercetare interdisciplinară (2021–2025)
victorg, Sunday 11 January 2026 - 18:46:40 //


În perioada 2021–2025, Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” (IFP-AR), în cadrul căruia funcționează Școala Doctorală de Filosofie și Psihologie (SDFP), a organizat peste 60 de seminarii academice tematice, cu peste 30 de invitați naționali și internaționali, la care au participat cercetători ai Institutului, doctoranzi ai SDFP (Filosofie și Psihologie) și studenți masteranzi, în cadrul unui program structurat de formare doctorală avansată.
Aceste manifestări au constituit un cadru permanent de prezentare și dezbatere științifică, mentorat academic și dialog interdisciplinar, contribuind la internaționalizarea formării doctorale și la integrarea doctoranzilor în rețelele epistemice globale. Formatul întâlnirilor a inclus prelegeri academice, sesiuni de întrebări și răspunsuri, dezbateri și discuții metodologice, stimulând gândirea critică, reflecția interdisciplinară și dezvoltarea competențelor de cercetare.

Dimensiunea de internaționalizare și cooperare academică
Programul de seminarii a reunit personalități academice de prestigiu din universități și centre de cercetare de referință la nivel mondial, precum University of Geneva, University of Liège, Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne, Katholieke Universiteit Leuven, University of Münster, University of Wuppertal, University of Patras, University of British Columbia, Princeton University, Hong Kong University of Science and Technology, University of Salzburg, University of Graz, National University of Ireland Maynooth, precum și instituții academice de prestigiu din România (Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București).
Printre invitații internaționali s-au numărat: Karin de Boer (KU Leuven), Arnaud Dewalque (University of Liège), Manuela Ungureanu (University of British Columbia – Okanagan), Daniel Garber (Princeton University), Christian Thein (University of Münster), Eric Nelson (Hong Kong University of Science and Technology), Mogens Lærke (CNRS, Franța), Witold Płotka (Cardinal Stefan Wyszyński University, Varșovia), Gerald Hartung (University of Wuppertal), Nicholas Capaldi (Loyola University New Orleans), Susan Krantz Gabriel (Saint Anselm College), Răzvan Șandru (Champalimaud Foundation, Lisabona).
Aceste colaborări demonstrează integrarea Școlii Doctorale în rețele academice internaționale și expunerea doctoranzilor la paradigme contemporane de cercetare.

Tematici contemporane și interdisciplinare
Seminariile au abordat un spectru larg de teme fundamentale și de frontieră, reflectând tendințele internaționale ale cercetării în filosofie, psihologie și științe cognitive, precum:
– metafizică, ontologie, filosofia minții și filosofia limbajului;
– epistemologie, filosofia științei, fenomenologie și hermeneutică;
– filosofia politică, etica normativă, teoria democrației și filosofia dreptului;
– transdisciplinaritate și interdisciplinaritate în științele umaniste și sociale;
– psihologia cognitivă, psihologia emoțiilor, psihologia personalității și comportamentul social;
– mecanisme psihologice ale deciziei, raționalității și comportamentului moral;
– psihologia dezvoltării, sănătatea mintală și intervențiile psihologice bazate pe dovezi;
– neuroștiințe cognitive și relația dintre filosofie, psihologie și inteligența artificială;
– impactul tehnologiei, limbajului și culturii asupra cunoașterii și comportamentului uman;
– metodologii avansate de cercetare în psihologie experimentală, clinică și socială.
Prin integrarea unor teme precum conștiința, intenționalitatea, raționalitatea, emoțiile și sănătatea mintală, programul de seminarii a reflectat prioritățile epistemice ale cercetării internaționale și a stimulat dialogul interdisciplinar între filosofie, psihologie și științele cognitive.

Dimensiunea formativă și mentoratul academic
Seminariile au avut un rol esențial în formarea doctorală, oferind doctoranzilor oportunități directe de interacțiune cu cercetători consacrați, feedback asupra proiectelor proprii de cercetare și orientare metodologică. Dezbaterile academice au contribuit la dezvoltarea competențelor de argumentare, prezentare și comunicare științifică, precum și la integrarea doctoranzilor în comunitatea academică internațională.

Impact asupra cercetării și internaționalizării
Prin organizarea acestor seminarii, IFP-AR și SDFP au consolidat dimensiunea internațională a formării doctorale și au creat un cadru permanent de dialog interdisciplinar între filosofie, psihologie și științele sociale. Manifestările au contribuit la creșterea vizibilității internaționale a Institutului, la facilitarea colaborărilor academice și la integrarea doctoranzilor în fluxurile epistemice naționale și internaționale.
În ansamblu, seria de seminarii reprezintă o componentă strategică a politicii de dezvoltare academică a SDFP, demonstrând angajamentul instituțional pentru excelență științifică, internaționalizare, interdisciplinaritate și formarea unei noi generații de cercetători competitivi la nivel internațional.



REVISTA DE FILOSOFIE
victorg, Saturday 13 December 2025 - 10:40:44 //



Conferința Doctoranzilor SDFP: cadru instituțional de prezentare a cercetării și mentorat interdisciplinar
victorg, Friday 12 December 2025 - 10:53:59 //


Școala Doctorală de Filosofie și Psihologie (SDFP) din cadrul Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române a organizat Conferința Doctoranzilor, eveniment conceput ca un cadru academic structurat pentru prezentarea rezultatelor cercetării doctorale și consolidarea mentoratului dintre doctoranzi și conducătorii lor de doctorat. Conferința a reunit doctoranzi din domeniile Filosofie și Psihologie, conducători de doctorat și cercetători ai IFP-AR, facilitând feedback-ul științific, schimbul de bune practici și integrarea tinerilor cercetători în comunitatea academică.

pdf_ico.png Program filosofie
pdf_ico.png Program psihologie

Secțiunea de Filosofie a adus în prim-plan cercetări cu miză teoretică și metodologică, ancorate în dezbaterile actuale ale filosofiei contemporane. Comunicările au acoperit direcții precum logica și metafizica (în dialog între tradiția clasică și abordările analitice contemporane), epistemologia și clarificarea conceptuală, istoria ideilor și interpretarea critică a unor autori majori ai modernității, precum și etica aplicată, inclusiv problemele ridicate de tehnologie și inteligența artificială. Prin diversitatea temelor și rigoarea abordărilor, această secțiune a evidențiat capacitatea doctoranzilor de a contribui la cercetarea de specialitate și de a conecta reflecția filosofică la provocările culturale și științifice ale prezentului.
Secțiunea de Psihologie a inclus comunicări pe teme actuale și interdisciplinare, reflectând tendințele contemporane ale cercetării internaționale, precum intervențiile în anxietatea de moarte, comportamentele de risc și supraîncrederea decizională, reglarea emoțională, agresivitatea, ADHD, violența și reintegrarea socială, sănătatea mintală, comportamentul rutier, copingul ocupațional, cetățenia digitală, indecizia în carieră, adaptarea academică și impactul bolilor neoplazice asupra calității vieții. Prin această paletă tematică, conferința a evidențiat relevanța societală a cercetării doctorale și orientarea școlii doctorale către problematici emergente și aplicative, cu impact direct asupra politicilor publice, educației, sănătății și siguranței.
Conferința Doctoranzilor SDFP a funcționat, astfel, ca un instrument de diseminare a cercetării doctorale și de evaluare formativă, consolidând cultura calității și a integrității academice în școala doctorală. Dialogul interdisciplinar, mentoratul oferit de conducătorii de doctorat și orientarea către tematici de actualitate susțin dezvoltarea competențelor metodologice și de comunicare științifică, contribuind la creșterea vizibilității cercetării doctorale și la integrarea doctoranzilor în comunitatea științifică.


Go to page       >>