Simpozionul Național Constantin Noica, Ediția a XVI-a „Povestiri despre om…” (26-29 septembrie 2024)
Coordonatori: Marius Augustin Drăghici, Marian Panait
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2023
ISSN 2601-1875
ISSN-L 2601-1875
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2023
ISSN 2601-1875
ISSN-L 2601-1875
STUDII DE EPISTEMOLOGIE
Mircea Flonta, Despre conceptul știință normală
Constantin Stoenescu, „Afacerea Sokal”. Răfuiala cu Bruno Latour
Sergiu Bălan, Epistemologia evoluționistă, problema naturalizării și caracterul adaptativ al gândirii raționale
Henrieta Anișoara Șerban, Dezbateri contemporane despre „eșec” și „succes” în epistemologie. Perspectiva scepticismului
Toderiță Rusu, Știința în accepțiunea lui Dimitrie Cantemir
Marius Augustin Drăghici, Perspective asupra filosofiei matematicii la Kant. Consideraţii critice
STUDII DE TEORIE A VALORILOR
Claudiu Baciu, Reason, Totality and Freedom in Kant
Luigi Bambulea, Cultură și memorie (I). Elemente pentru o fenomenologie a canonului cultural
Nora Grigore, Hobbes and Locke on the state of nature and what threatens peace in society
Marian George Panait, Câteva remarci pornind de la o distincție a lui Hume
Dragoș Grusea, Conceptul de „senzaţie” în estetica lui Kazimir Malevici. Între absenţă și virtualitate
Mircea Flonta, Despre conceptul știință normală
Constantin Stoenescu, „Afacerea Sokal”. Răfuiala cu Bruno Latour
Sergiu Bălan, Epistemologia evoluționistă, problema naturalizării și caracterul adaptativ al gândirii raționale
Henrieta Anișoara Șerban, Dezbateri contemporane despre „eșec” și „succes” în epistemologie. Perspectiva scepticismului
Toderiță Rusu, Știința în accepțiunea lui Dimitrie Cantemir
Marius Augustin Drăghici, Perspective asupra filosofiei matematicii la Kant. Consideraţii critice
STUDII DE TEORIE A VALORILOR
Claudiu Baciu, Reason, Totality and Freedom in Kant
Luigi Bambulea, Cultură și memorie (I). Elemente pentru o fenomenologie a canonului cultural
Nora Grigore, Hobbes and Locke on the state of nature and what threatens peace in society
Marian George Panait, Câteva remarci pornind de la o distincție a lui Hume
Dragoș Grusea, Conceptul de „senzaţie” în estetica lui Kazimir Malevici. Între absenţă și virtualitate
Volumul VIII
Coordonatori: Marius Augustin Drăghici, Marian Panait
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2022
ISSN 2601-1875
ISSN-L 2601-1875
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2022
ISSN 2601-1875
ISSN-L 2601-1875
OBIECTIVITATEA CUNOAŞTERII ŞTIINŢIFICE. MOŞTENIREA LUI THOMAS KUHN
Constantin Stoenescu, Fleck, precursor al lui Kuhn. De la „stil” la „paradigmă”
Dragoş Grusea, Paradigma lui Kuhn ca idee transcendentală kantiană
Claudiu Baciu, Hegel și Kuhn: afinități cu privire la interpretarea schimbării concepției despre lume
Henrieta Anișoara Șerban, Este cunoașterea paradigmatică tacită?
Marius Augustin Drăghici, Curentul istorist şi programul lui Blaga din filosofia ştiinţei. O interpretare necanonică
Marian George Panait, Ce este cunoaşterea – însemnări în marginea filosofiei lui Blaga
STUDII DE EPISTEMOLOGIE
Sergiu Bălan, Nature versus nurture. O problemă nerezolvată din antropologia filosofică evoluționistă
Nora Grigore, The role of systematic totalities in Descartes’ Regulae ad directionem ingenii
Oana Vasilescu, Consideraţii despre evoluţia epistemologiei istorice franceze
Constantin Stoenescu, Fleck, precursor al lui Kuhn. De la „stil” la „paradigmă”
Dragoş Grusea, Paradigma lui Kuhn ca idee transcendentală kantiană
Claudiu Baciu, Hegel și Kuhn: afinități cu privire la interpretarea schimbării concepției despre lume
Henrieta Anișoara Șerban, Este cunoașterea paradigmatică tacită?
Marius Augustin Drăghici, Curentul istorist şi programul lui Blaga din filosofia ştiinţei. O interpretare necanonică
Marian George Panait, Ce este cunoaşterea – însemnări în marginea filosofiei lui Blaga
STUDII DE EPISTEMOLOGIE
Sergiu Bălan, Nature versus nurture. O problemă nerezolvată din antropologia filosofică evoluționistă
Nora Grigore, The role of systematic totalities in Descartes’ Regulae ad directionem ingenii
Oana Vasilescu, Consideraţii despre evoluţia epistemologiei istorice franceze
Volumul VII
Coordonatori: Marius Augustin Drăghici, Marian Panait
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2021
ISSN 2601-1875
ISSN-L 2601-1875
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2021
ISSN 2601-1875
ISSN-L 2601-1875
JOHN RAWLS – 100 DE ANI DE LA NAŞTERE
O TEORIE A DREPTĂŢII – 50 DE ANI DE PROVOCĂRI INTELECTUALE
Julian Stern, Thank you, John! Three persistent influences of Rawls
Eric Gilder, Is applied human justice possible in a meritocracy? A comparison/ contrast of answers from Rawls and Perelman
Ian Browne, Rawls, public reason and Brexit
Eugen Huzum, Rawls, un gânditor minor și irelevant?
Pompiliu Alexandru, Despre o limită epistemologică a dreptății. Dreptatea și starea de excepție
Ovidiu G. Grama, Despre echilibrul reflectiv ca proces și ca stare: o echivocație
Gabriela Tănăsescu, Michael Sandel și revizuirea teoriei rawlsiene a dreptății
O TEORIE A DREPTĂŢII – 50 DE ANI DE PROVOCĂRI INTELECTUALE
Julian Stern, Thank you, John! Three persistent influences of Rawls
Eric Gilder, Is applied human justice possible in a meritocracy? A comparison/ contrast of answers from Rawls and Perelman
Ian Browne, Rawls, public reason and Brexit
Eugen Huzum, Rawls, un gânditor minor și irelevant?
Pompiliu Alexandru, Despre o limită epistemologică a dreptății. Dreptatea și starea de excepție
Ovidiu G. Grama, Despre echilibrul reflectiv ca proces și ca stare: o echivocație
Gabriela Tănăsescu, Michael Sandel și revizuirea teoriei rawlsiene a dreptății
Dana Maria Diaconu, Valoarea comprehensivă a conceptelor de „fair cooperation”, „overlapping consensus” și „enlightened self-interest” în teoria justiției a lui John Rawls
Marius Dobre, Câteva impresii cu privire la teoria dreptății a lui John Rawls
Marian George Panait, Despre definiția şi temeiul dreptății la Rawls
Mihai Popa, John Rawls – teoria dreptăţii şi valoarea vieţii individului uman
Lorena Stuparu, John Rawls în lectura lui Paul Ricoeur: iubire și justiție
Cristina Daniela Alexandru, Teoria dreptăţii ca utopie. John Rawls şi construcţia imaginară a societăţii
Marius Dobre, Câteva impresii cu privire la teoria dreptății a lui John Rawls
Marian George Panait, Despre definiția şi temeiul dreptății la Rawls
Mihai Popa, John Rawls – teoria dreptăţii şi valoarea vieţii individului uman
Lorena Stuparu, John Rawls în lectura lui Paul Ricoeur: iubire și justiție
Cristina Daniela Alexandru, Teoria dreptăţii ca utopie. John Rawls şi construcţia imaginară a societăţii
TRADIŢII FILOSOFICE ÎN EPISTEMOLOGIA CONTEMPORANĂ
Mona Mamulea, Cercetarea experimentală a minții și limitele cunoașterii naturii: C. Rădulescu-Motru împotriva epifenomenalismului
Henrieta Șerban, Paradoxul epistemic, cunoașterea „situată” şi epistemologia contemporană
Sergiu Bălan, Charles Darwin și ideea „darwinismului social”
Claudiu Baciu, Richard Dawkins sau mirajul scientismului
Mona Mamulea, Cercetarea experimentală a minții și limitele cunoașterii naturii: C. Rădulescu-Motru împotriva epifenomenalismului
Henrieta Șerban, Paradoxul epistemic, cunoașterea „situată” şi epistemologia contemporană
Sergiu Bălan, Charles Darwin și ideea „darwinismului social”
Claudiu Baciu, Richard Dawkins sau mirajul scientismului
Volumul VI
Coordonatori: Alexandru Surdu, Marius Augustin Drăghici, Gabriel Nagâț
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2020
ISSN 2601-1875
ISSN-L 2601-1875
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2020
ISSN 2601-1875
ISSN-L 2601-1875
Alexandru Surdu, Semnificaţia gnoseologică a speculaţiunii
Marius Dobre, Gândirea critică şi noțiunile științifice
Gabriel Nagâț, Varietăţi ale cunoaşterii şi câmpuri stilistice în filosofia lui Lucian Blaga
Marian George Panait, Câteva remarci despre dreptul la libertate şi la proprietate – cu referire la unele idei ale lui Locke
Henrieta Anișoara Șerban, Concepte și teorii în epistemologia socială contemporană
Dragoş Grusea, Creativitatea gândirii în logica lui Hermann Cohen
Claudiu Baciu, Human Nature Between History And Perennial Theoretical Difficulties
Ana Bazac, Structuri de conţinut în dezvoltarea comprehensiunii
Ştefan-Dominic Georgescu, Consideraţii asupra evoluţiei istorice a teoriei cunoaşterii
Mihai Popa, Ideea de istorie la Sfântul Augustin
Ioan N. Roșca, Filosofia lui Lucian Blaga și spiritul identitar al națiunii române
Ioana Cristina Nicolae, Adelaida Petrancu, Labirintul lăuntric şi realizarea iluminării
STUDII DE EPISTEMOLOGIE ȘI DE TEORIE A VALORILOR
Coordonatori: Alexandru Surdu, Marius Augustin Drăghici, Gabriel Nagâț
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2019
ISSN 2601-1875
ISSN-L 2601-1875
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2019
ISSN 2601-1875
ISSN-L 2601-1875
C U P R I N S
Alexandru Surdu, Intelectul şi rațiunea speculativă. Aspecte metodologico-gnoseologice
N. Hartmann, Poziţia valorilor estetice în domeniul valorilor în genere (fragment tradus de Al. Boboc)
Imm. Kant, Ce este fizica în limitele transcendentale ale Opus Postumum (trad., note şi comentarii de Rodica Croitoru)
Radu Neculau, Normative Reconstruction and the Challenge of Revolutionary Praxis
Gabriel Nagâț, Despre cunoașterea tehnologică privită ca „gen natural”
Henrieta Anișoara Șerban, Limitele semiotico-pragmatice ale factualității
Dragoş Grusea, Raţiune şi experienţă în Dialectica transcendentală din Critica raţiunii pure
Claudiu Baciu, Egoism și moralitate la Nietzsche
Marian George Panait, Alcătuirea și șansele omului
Maria Sinaci, Resurse conceptuale pentru educație în Etica lui Spinoza
Ștefan Bârzu, Receptarea timpurie și moștenirea culturală a operei kierkegaardiene în patrimoniul norvegian
Marian George Panait, Despre valori și virtuți și o lectură posibilă a platonismului
Ioan N. Roșca, C. Rădulescu-Motru despre nevoia de personalizare a românilor şi actualitatea ei în contextul integrării europene
Irina Nica, Imaginea ca (re-)prezentare a (post-)adevărului
Ioana Nicolae, Faust între sublim și grotesc
Toderiţă Rusu, Presupoziţii metafizice în gândirea lui Dimitrie Cantemir
N. Hartmann, Poziţia valorilor estetice în domeniul valorilor în genere (fragment tradus de Al. Boboc)
Imm. Kant, Ce este fizica în limitele transcendentale ale Opus Postumum (trad., note şi comentarii de Rodica Croitoru)
Radu Neculau, Normative Reconstruction and the Challenge of Revolutionary Praxis
Gabriel Nagâț, Despre cunoașterea tehnologică privită ca „gen natural”
Henrieta Anișoara Șerban, Limitele semiotico-pragmatice ale factualității
Dragoş Grusea, Raţiune şi experienţă în Dialectica transcendentală din Critica raţiunii pure
Claudiu Baciu, Egoism și moralitate la Nietzsche
Marian George Panait, Alcătuirea și șansele omului
Maria Sinaci, Resurse conceptuale pentru educație în Etica lui Spinoza
Ștefan Bârzu, Receptarea timpurie și moștenirea culturală a operei kierkegaardiene în patrimoniul norvegian
Marian George Panait, Despre valori și virtuți și o lectură posibilă a platonismului
Ioan N. Roșca, C. Rădulescu-Motru despre nevoia de personalizare a românilor şi actualitatea ei în contextul integrării europene
Irina Nica, Imaginea ca (re-)prezentare a (post-)adevărului
Ioana Nicolae, Faust între sublim și grotesc
Toderiţă Rusu, Presupoziţii metafizice în gândirea lui Dimitrie Cantemir
STUDII DE EPISTEMOLOGIE ȘI DE TEORIE A VALORILOR
Coordonatori: Alexandru Surdu, Marius Augustin Drăghici, Gabriel Nagâț
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2018
ISSN 2601-1875
ISSN-L 2601-1875
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2018
ISSN 2601-1875
ISSN-L 2601-1875
C U P R I N S
Alexandru Surdu, Istoria şi teoria sistemelor filosofice. Istoria filosofiei faţă cu istoria ştiinţelor
Alexandru Boboc, Limbaj şi gândire. Conceptul modern de limbaj în perspectivele semanticii, hermeneuticii şi ontologiei
Gabriel Nagâţ, Abordări epistemice ale progresului ştiințific
Henrieta Anişoara Şerban, Coerență, justificare, fundaționalism și cunoaștere în epistemologia contemporană
Marian Panait, O perspectivă etică asupra drepturilor omului – întemeiere universală și aplicare locală
Ioan N. Roșca, Importanţa noţiunii de valoare în definirea faptelor istorice
Marian Panait, Trei erori despre democrație şi o lecție etică
Maria Sinaci, Dezbateri contemporane în bioetică: ameliorarea umană şi noile biotehnologii
Claudiu Baciu, Note privind pesimismul german în secolul XIX
Şerban N. Nicolau, Predarea filosofiei la Academiile Domneşti din Țara Românească şi Moldova
Alexandru Boboc, Limbaj şi gândire. Conceptul modern de limbaj în perspectivele semanticii, hermeneuticii şi ontologiei
Gabriel Nagâţ, Abordări epistemice ale progresului ştiințific
Henrieta Anişoara Şerban, Coerență, justificare, fundaționalism și cunoaștere în epistemologia contemporană
Marian Panait, O perspectivă etică asupra drepturilor omului – întemeiere universală și aplicare locală
Ioan N. Roșca, Importanţa noţiunii de valoare în definirea faptelor istorice
Marian Panait, Trei erori despre democrație şi o lecție etică
Maria Sinaci, Dezbateri contemporane în bioetică: ameliorarea umană şi noile biotehnologii
Claudiu Baciu, Note privind pesimismul german în secolul XIX
Şerban N. Nicolau, Predarea filosofiei la Academiile Domneşti din Țara Românească şi Moldova
STUDII DE EPISTEMOLOGIE ȘI DE TEORIE A VALORILOR
Volumul III
Coordonatori: Alexandru Surdu, Marius Augustin Drăghici, Gabriel Nagâț
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2017
ISSN 2601-1875
ISSN-L 2601-1875
Coordonatori: Alexandru Surdu, Marius Augustin Drăghici, Gabriel Nagâț
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2017
ISSN 2601-1875
ISSN-L 2601-1875
C U P R I N S
230 DE ANI DE LA EDIŢIA B A CRITICII RAŢIUNII PURE A LUI KANT
ALEXANDRU SURDU, Probleme intuiţioniste în Critica raţiunii pure
ALEXANDRU BOBOC, „Lucrul în sine” în demersul critic al fundamentării teoriei cunoaşterii ca disciplină autonomă
CLAUDIU BACIU, Conceptul de „a priori” ca punte între filosofia teoretică a lui Kant și filosofia sa practică
RADU NECULAU, Kant’s Moral Argument against Active Political Resistance
RODICA CROITORU, Spaţiu și timp – forme intuitive și cuante infinite în Opus postumum
EPISTEMOLOGIE ŞI FILOSOFIA VALORILOR
GABRIEL NAGÂŢ, „Natura umană” şi revoluţia biotehnologică
RICHARD DAVID-RUS, Înţelegere fără explicaţie. Cazul modelelor ABM (agent-based models)
HENRIETA ANIŞOARA ŞERBAN, O analiză a distincţiei dintre ştiinţă ca activitate şi știință ca rezultat
MARIAN-GEORGE PANAIT, Despre coerenţă în epistemologie și în etică
IOAN N. ROȘCA, Fondul lumii în filosofie, teologie şi literatura spirituală
MARIAN-GEORGE PANAIT, Binele – valoare absolută și universală
ALEXANDRU SURDU, Probleme intuiţioniste în Critica raţiunii pure
ALEXANDRU BOBOC, „Lucrul în sine” în demersul critic al fundamentării teoriei cunoaşterii ca disciplină autonomă
CLAUDIU BACIU, Conceptul de „a priori” ca punte între filosofia teoretică a lui Kant și filosofia sa practică
RADU NECULAU, Kant’s Moral Argument against Active Political Resistance
RODICA CROITORU, Spaţiu și timp – forme intuitive și cuante infinite în Opus postumum
EPISTEMOLOGIE ŞI FILOSOFIA VALORILOR
GABRIEL NAGÂŢ, „Natura umană” şi revoluţia biotehnologică
RICHARD DAVID-RUS, Înţelegere fără explicaţie. Cazul modelelor ABM (agent-based models)
HENRIETA ANIŞOARA ŞERBAN, O analiză a distincţiei dintre ştiinţă ca activitate şi știință ca rezultat
MARIAN-GEORGE PANAIT, Despre coerenţă în epistemologie și în etică
IOAN N. ROȘCA, Fondul lumii în filosofie, teologie şi literatura spirituală
MARIAN-GEORGE PANAIT, Binele – valoare absolută și universală
STUDII DE EPISTEMOLOGIE ȘI DE TEORIE A VALORILOR
Volumul II
Coordonatori: Marius Augustin Drăghici, Gabriel Nagâț
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2016
ISBN 978-973-27-2605-1
Vol. 2. - 2016. - ISBN 978-973-27-2715-7
C U P R I N S
Volumul II
Coordonatori: Marius Augustin Drăghici, Gabriel Nagâț
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2016
ISBN 978-973-27-2605-1
Vol. 2. - 2016. - ISBN 978-973-27-2715-7
C U P R I N S
Alexandru Surdu, Concepţia intuiţionistă despre dezvoltarea matematicii
Alexandru Boboc, Hermeneutică versus scientism. Despre semnificaţia unei mari dispute din metodologia contemporană a ştiinţelor
Ioan N. Roșca, D’Alembert – precursor al metodei istorico-logice de cercetare şi expunere
Gabriel Nagâţ, Știința contemporană și dreptul de-a nu cunoaște
Richard David-Rus, Some Considerations on Understanding through Models and Simulations
Ioan Biriș, Holismul conceptelor știinţifice la Bachelard și Canguilhem
Henrieta Anişoara Şerban, O incursiune în incomensurabilitatea exemplului paradigmatic
Romulus Brâncoveanu, Bună guvernare și agenție morală
Radu Neculau, Making One out of Many: Misrecognition and the Identity of Social Groups
Dorina Pătrunsu, Perspectiva economică asupra organizaţiilor politice: temeiuri, valori şi consecinţe ale comportamentelor decizionale
Marius Augustin Drăghici, Consideraţii actuale asupra conceptului de teleologie la Kant
Immanuel Kant, Opus postumum: Despre cantitatea materiei (Clarificare, scurt istoric şi traducere de Rodica Croitoru)
Claudiu Baciu, Observaţii privind formalismul moralei kantiene
Marian George Panait, Timpul ca mediu ireductibil al gândirii la Immanuel Kant – un dialog
Marian George Panait, Trei paradigme ale gândirii occidentale – o abordare axiologică (II)
Şerban N. Nicolau, Definiţie şi demonstraţie la Aristotel
Mihai D. Vasile, Construcţia transcendenței în filosofia românească
Mihail M. Ungheanu, Scurtă introducere la problema utopiei
STUDII DE EPISTEMOLOGIE ȘI DE TEORIE A VALORILOR
Volumul I
Coordonatori: Marius Augustin Drăghici Gabriel Nagâț
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2015
ISBN 978-973-27-2605-1
C U P R I N S
Alexandru Boboc, Hermeneutică versus scientism. Despre semnificaţia unei mari dispute din metodologia contemporană a ştiinţelor
Ioan N. Roșca, D’Alembert – precursor al metodei istorico-logice de cercetare şi expunere
Gabriel Nagâţ, Știința contemporană și dreptul de-a nu cunoaște
Richard David-Rus, Some Considerations on Understanding through Models and Simulations
Ioan Biriș, Holismul conceptelor știinţifice la Bachelard și Canguilhem
Henrieta Anişoara Şerban, O incursiune în incomensurabilitatea exemplului paradigmatic
Romulus Brâncoveanu, Bună guvernare și agenție morală
Radu Neculau, Making One out of Many: Misrecognition and the Identity of Social Groups
Dorina Pătrunsu, Perspectiva economică asupra organizaţiilor politice: temeiuri, valori şi consecinţe ale comportamentelor decizionale
Marius Augustin Drăghici, Consideraţii actuale asupra conceptului de teleologie la Kant
Immanuel Kant, Opus postumum: Despre cantitatea materiei (Clarificare, scurt istoric şi traducere de Rodica Croitoru)
Claudiu Baciu, Observaţii privind formalismul moralei kantiene
Marian George Panait, Timpul ca mediu ireductibil al gândirii la Immanuel Kant – un dialog
Marian George Panait, Trei paradigme ale gândirii occidentale – o abordare axiologică (II)
Şerban N. Nicolau, Definiţie şi demonstraţie la Aristotel
Mihai D. Vasile, Construcţia transcendenței în filosofia românească
Mihail M. Ungheanu, Scurtă introducere la problema utopiei
STUDII DE EPISTEMOLOGIE ȘI DE TEORIE A VALORILOR
Volumul I
Coordonatori: Marius Augustin Drăghici Gabriel Nagâț
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2015
ISBN 978-973-27-2605-1
C U P R I N S
Alexandru Surdu, Probleme dialectice în epistemologia intuiţionistă
Alexandru Boboc, Ştiinţă şi cunoaştere în „filosofia formelor simbolice” a lui E. Cassirer
Claudiu Baciu, Timpul ca mediu ireductibil al gândirii la Imm. Kant
Gheorghe Ştefanov, Concepţia lui Hume despre cauzalitate – eşecul interpretării tradiţionale
Marius Augustin Drăghici, Despre „principiul continuităţii” la Aristotel şi Leibniz
Şerban N. Nicolau, Relaţia dintre logică şi fizică la Aristotel
Mihai D. Vasile, Metamorfoze ale dublului în tradiţia iudeo-creştină
Marian George Panait, Trei paradigme ale gândirii occidentale – o abordare axiologică
Laurenţiu Staicu, Specii biologice şi proprietăți emergente
Gabriel Nagâţ, Criterii ale progresului în cunoaşterea socială
Henrieta Anişoara Şerban, Conceptul de epistemologie socială la Steve Fuller
Dorina Pătrunsu, Democrația reflectivă: presupoziții epistemologice și implicații morale
Oana Vasilescu, Câteva consideraţii privind posibilitatea unei etici „revoluţionare”
Mihai Popa, Valoare şi semnificaţie. Artă şi simbol în creaţia tradiţională
Alexandru Surdu, Probleme dialectice în epistemologia intuiţionistă
Alexandru Boboc, Ştiinţă şi cunoaştere în „filosofia formelor simbolice” a lui E. Cassirer
Claudiu Baciu, Timpul ca mediu ireductibil al gândirii la Imm. Kant
Gheorghe Ştefanov, Concepţia lui Hume despre cauzalitate – eşecul interpretării tradiţionale
Marius Augustin Drăghici, Despre „principiul continuităţii” la Aristotel şi Leibniz
Şerban N. Nicolau, Relaţia dintre logică şi fizică la Aristotel
Mihai D. Vasile, Metamorfoze ale dublului în tradiţia iudeo-creştină
Marian George Panait, Trei paradigme ale gândirii occidentale – o abordare axiologică
Laurenţiu Staicu, Specii biologice şi proprietăți emergente
Gabriel Nagâţ, Criterii ale progresului în cunoaşterea socială
Henrieta Anişoara Şerban, Conceptul de epistemologie socială la Steve Fuller
Dorina Pătrunsu, Democrația reflectivă: presupoziții epistemologice și implicații morale
Oana Vasilescu, Câteva consideraţii privind posibilitatea unei etici „revoluţionare”
Mihai Popa, Valoare şi semnificaţie. Artă şi simbol în creaţia tradiţională