casa academiei 4.png


revistadefilosofie_coperta.jpg          Probleme_de_logica_v_18.png         Coperta RevRoumPhilos nr.1_2014.png

cfp4_coperta.jpg          sifr10m.jpg          stc_coperta.jpg


The Idea of Philosophy as Science within 19th Century Thinking
victorg, Wednesday 07 July 2021 - 04:59:20 //


INSTITUTE FOR PHILOSOPHY AND PSYCHOLOGY “CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU” ROMANIAN ACADEMY DEPARTMENT OF HISTORY OF WESTERN PHILOSOPHY

The Idea of Philosophy as Science within 19th Century Thinking

Keynote speakers: Michel Bourdeau (CNSR, Paris), Nicholas Capaldi (Loyola University, New Orleans), Susan Krantz Gabriel (St. Anselm College, New Hampshire), Eric S. Nelson (Hong Kong University of Science and Technology), Riccardo Martinelli (Trieste University)

The idea of philosophy as science expands over the 19th century philosophy; instantiated by the German Idealism’s systems in the shape of absolute science that starts from pure subjectivity to further gather the entire world under its categories, this idea is later found within the works of Franz Brentano in the form of philosophy as inductive science, with its two major disciplines: metaphysics and psychology. Both rely upon the thesis that the true method of philosophy is the method of the sciences of nature. At the same time, despite this methodological commitment, according to Brentano, these two philosophical disciplines do not give up, but, on the contrary, they strongly support the thesis concerning the metaphysical nature of philosophical research. This thesis is embodied, on the one side, by the interest for the question regarding the immortality of the soul and, on the other side, by the desire to scientifically prove the existence of God. In this way, Brentano’s inductive-scientific philosophy is fundamentally different from Comte’s and Mill’s positive philosophy, which purposely bracketed metaphysical problems in order to focus upon phenomena and the relations among them. Thus, philosophy became—in the case of Comte, for instance—a reflection upon the generalities pertaining to positive sciences.


[ Read the rest ... ]


Colocviu ”Sir William David Ross și aristotelismul timpului său”
victorg, Sunday 07 February 2021 - 17:51:54 //


Aristoteles-Renaissance constituie un moment semnificativ al filosofiei germane din prima jumătate a secolului XIX. Corpusul aristotelic în cinci volume editat de Immanuel Bekker sub auspiciile „Academiei prusace de științe” (1831-1836) constituie una dintre cele mai importante realizări ale acestei mișcări. Alături de ea, trebuie amintită puzderia de lucrări consacrate filosofiei aristotelice de savanți precum Bonitz, Brandis, Trendelenburg sau Zeller, unii dintre ei elevi ai lui Hegel sau Schleiermacher. Miza acestor lucrări nu era una istorică, ci ele erau în bună parte animate de ideea că filosofia aristotelică constituie modelul unei îmbinări a gândirii filosofice cu cercetarea empirică cu totul în acord cu modul în care cercetarea științifică din acea epocă concepea relația dintre cele două. Spre deosebire de aceasta, modelele idealismului german porneau de la conștiința pură pentru a deduce și integra rezultatele științelor particulare în sistemele lor.



[ Read the rest ... ]


REVISTA DE FILOSOFIE
victorg, Friday 18 June 2021 - 07:26:02 //





APEL LA CONTRIBUŢII: Tradiţii filosofice în epistemologia contemporană
victorg, Friday 14 May 2021 - 08:58:54 //


Tradiţiile filosofice din interiorul epistemologiei contemporane s-au impus mai ales odată cu reconversiile secolului trecut operate kantianismului fie de către notorii oameni de ştiinţă, epistemologi precum Carl Friedrich von Weizsäcker, fie de către epistemologi constructivişti, continuatori ai tradiţiei kantiene precum Paul Lorenzen. În răspăr cu „lecţia kantiană”, de care a profitat tradiţia transcendentalistă şi/sau aprioristă în epistemologia post-kantiană, cantonarea pozitivismului logic în analiza conceptuală a științei eluda aspecte importante ale reflecţiei filosofice asupra dinamicii științei.
Pe de altă parte, direcția istorică ce avea să se impună în domeniul analizei științei din a doua jumătate a secolului trecut vine tocmai să „corecteze” o direcţie care se cerea adaptată mărturiilor venite dinspre „rezultatele” epistemologice ale ştiinţei.
Ca „epistemologie istorică a ştiinţei”, noua tradiţie avea să-şi propună să edifice o filosofie a științei caracterizată prin punerea accentului pe analiza istorică. Această orientare de sorginte franceză (Gaston Bachelard, George Canguilhem, Alexandre Koyre, Michel Foucault) din analiza științei a fost continuată cu mult succes în spațiul anglo-saxon de gânditori precum Thomas Kuhn și, mai recent, de A.C. Crombie, Ian Hacking sau Lorraine Daston.
Fără limitări la tematica, de altfel, generoasă schiţată mai sus, coordonatorii aşteaptă contribuţiile dvs. pentru volumul din acest an Studii de epistemologie şi de teorie a valorilor (EBSCO), pâna la data de 30 septembrie 2021 (în limbile română sau engleză), la una dintre adresele email: studiideepistemologie@gmail.com, mariusdraghiciinstitut@yahoo.com)


REVISTA DE FILOSOFIE
victorg, Thursday 13 May 2021 - 10:43:23 //


TOMUL LXVIII, Nr. 1, 2021


APEL LA CONTRIBUŢII Revista de filosofie, nr. 3/2021 - Marcus Aurelius (121 – 180): 1900 de ani de la naşterea împăratului filosof
victorg, Tuesday 06 April 2021 - 14:43:58 //


La prima vedere, printr-o raportare strictă la tradiţia, atât originar greacă (Zenon, Panaitios, Epictet), cât şi romană (Seneca), a filosofiei stoice, pare că jurnalul Ta eis eauton (redactat în elină, conform preferinţelor stoicilor, precum şi expansiunii în epocă a literaturii scrise în această limbă) nu ar aduce realmente ceva nou.
Lucrurile se schimbă, însă, radical dacă reflecţiile cuprinse în jurnalul împăratului filosof beneficiază de o lectură dinspre noi, menită a le reconstrui posteritatea redescoperind-o prin recuperarea traseelor pe care le-au constituit influenţele fructuoase produse asupra unor gânditori din diverse epoci şi tradiţii filosofice: de la umanismul Renaşterii la existenţialismul lui Sartre, trecând prin Montaigne, Descartes, Pascal etc. Cu atât mai mult se schimbă lucrurile dacă lectura se realizează dintr-un orizont teoretic care gândeşte stoicismul ca fiind cumva „conatural” umanităţii noastre înseşi.
Interesează, deci, cu precădere, îndelungata posteritate a receptării (şi asimilării) ideilor pe care Marcus Aurelius le-a formulat, în primă instanţă, „către sine” şi modalităţile în care acestea au lucrat în profunzime influenţând perspective filosofice din sfera eticii, a filosofiei politice, a filosofiei dreptului etc.
Pentru a aniversa 1900 de ani de la naşterea filosofului împărat, editorii acestui număr al Revistei de filosofie vă invită să contribuiţi cu articole care să readucă în atenţie moştenirea filosofică a lui Marcus Aurelius şi să pună în evidenţă maniera în care acesta continuă să rămână „contemporanul” nostru.        

Termen limită: 31 mai 2021
Articolele pot avea între 20.000 si 40.000 de semne (fără spații) și se primesc pe adresa redacției: redactia@institutuldefilosofie.ro 

Recomandările pentru autori și informații privitoare la stilul de citare pot fi accesate pe pagina Revistei de Filosofie


The Idea of Philosophy as Science within 19th Century Thinking - 1
victorg, Sunday 04 April 2021 - 17:25:44 //


INSTITUTE FOR PHILOSOPHY AND PSYCHOLOGY “CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU” ROMANIAN ACADEMY DEPARTMENT OF HISTORY OF WESTERN PHILOSOPHY  

The Idea of Philosophy as Science within 19thCentury Thinking Keynote

Keynote speakers: Michel Bourdeau (CNSR, Paris), Nicholas Capaldi (Loyola University New Orleans), Susan Krantz Gabriel (St. Anselm College, New Hampshire), Makkreel Rudolf A (Emory University, Atlanta)

The idea of philosophy as science expands over the 19th century philosophy; instantiated by the German Idealism’s systems in the shape of absolute science that starts from pure subjectivity to further gather the entire world under its categories, this idea is later found within the works of Franz Brentano in the form of philosophy as inductive science, with its two major disciplines: metaphysics and psychology. Both rely upon the thesis that the true method of philosophy is the method of the sciences of nature. At the same time, despite this methodological commitment, according to Brentano, these two philosophical disciplines do not give up, but, on the contrary, they strongly support the thesis concerning the metaphysical nature of philosophical research. This thesis is embodied, on the one side, by the interest for the question regarding the immortality of the soul and, on the other side, by the desire to scientifically prove the existence of God. In this way, Brentano’s inductive-scientific philosophy is fundamentally different from Comte’s and Mill’s positive philosophy, which purposely bracketed metaphysical problems in order to focus upon phenomena and the relations among them. Thus, philosophy became—in the case of Comte, for instance—a reflection upon the generalities pertaining to positive sciences.


[ Read the rest ... ]


CALL FOR PAPERS – The philosophical entanglements of Charles Sanders Peirce’s semiotics
victorg, Wednesday 24 March 2021 - 08:17:03 //


We invite original research papers for Issue 1/2022 of Revue Roumaine de Philosophie* which is dedicated to the relation between semiotics and philosophy, particularly as entailed by Charles S. Peirce’s pragmati(ci)sm.
Papers should reflect on the relevance for contemporary philosophy of uptakes of Peirce’s semiotics, such as for instance in biosemiotics, cognitive semiotics and semioethics.  
Particular interest is given to the instrumental concept of sign and, consequently, classifications of signs. As such, we expect contributions to philosophy of representation, the role of signs in philosophy and logic, media philosophy, the implications of Peirce’s semiotics for the analysis of inference, theory of inquiry, philosophical logic, analytic philosophy, social philosophy, cognitive sciences, linguistics, philosophy of education, philosophy of economy, communication and aesthetics.
Also, historical investigations on the modern and premodern sources of Peirce’s semiotics are appreciated.  

Informations for authors
The manuscripts should be original pieces of research that have not been published previously.
They may range between 3000 – 12000 words, including abstract, keywords, footnotes and references.
To submit a manuscript, please attach it to an email to titus.lates@gmail.com and alin.olteanu@rwth-aachen.de.
All articles in this journal undergo anonymous peer review, being subject to editor screening.
Deadline: January 31, 2022.  

*Revue Roumaine de Philosophie is an academic journal published biannualy by the Romanian Academy. It is abstracted / indexed in the Arts and Humanities Citation Index, Current Contents /Arts and Humanities, The Philosopher’s Index and has been selected for coverage in Clarivate Analytics products and services. It accepts papers in English, French and German.   


VOLUM OMAGIAL G.W.F. HEGEL
victorg, Tuesday 23 February 2021 - 18:03:41 //


HEGEL – 250
Coordonatori: Alexandru Surdu, Sergiu Bălan, Ștefan-Dominic Georgescu
Editura Academiei Române , București, 2020


Colocviu „Nicolae Bagdasar: Teorii ale adevărului”
victorg, Tuesday 16 February 2021 - 07:24:17 //


Tema colocviului pornește de la un set de întrebări formulate de Nicolae Bagdasar* în Teoria cunoștinței și invită la efortul de a căuta răspunsuri în istoria filosofiei românești:

„În ce stă structura adevărului şi a cunoştinţei? Este vreo deosebire între adevăr şi cunoştinţă? Care sunt supoziţiile oricărei cunoştinţe şi principiile ei prime şi cum se prezintă ele în structura lor intimă? Cum se legitimează cunoştinţa şi în ce raport stă ea faţă de realitate?” (Nicolae Bagdasar, Teoria cunoștinței, Casa Școalelor, 1944, pp. 12–13)

Ne interesează îndeosebi contribuții care se raportează la modalitățile concrete în care filosofii români cu gândire sistematică își întemeiază cunoașterea: în baza cărei teorii a adevărului?; sub autoritatea căror școli de filosofie? etc.
Pe lângă materialele care abordează problematica de mai sus, considerăm bine­ve­nite intervențiile care ating unul sau mai multe dintre subiectele următoare:
– vocabularul epistemologic al întemeierii cunoașterii (opinie, adevăr, certitudine, dovadă etc.) în filosofia românească și schimbările conceptuale prin care a trecut;
– conceptul de adevăr în perspectiva realismului/antirealismului;
– distincția „adevăr științific”/„adevăr metafizic”/„adevăr psihologic” și modul con­cret în care este abordată la diferiți autori români de filosofie; – aparatul conceptual al lui Nicolae Bagdasar în domeniul epistemologiei și sursele lui teoretice;
– este Teoria cunoștinței și o metodologie a cercetărilor epistemologice?


[ Read the rest ... ]


Go to page       >>