CALL FOR PAPERS – The philosophical entanglements of Charles Sanders Peirce’s semiotics
victorg, Wednesday 24 March 2021 - 08:17:03 //


We invite original research papers for Issue 1/2022 of Revue Roumaine de Philosophie* which is dedicated to the relation between semiotics and philosophy, particularly as entailed by Charles S. Peirce’s pragmati(ci)sm.
Papers should reflect on the relevance for contemporary philosophy of uptakes of Peirce’s semiotics, such as for instance in biosemiotics, cognitive semiotics and semioethics.  
Particular interest is given to the instrumental concept of sign and, consequently, classifications of signs. As such, we expect contributions to philosophy of representation, the role of signs in philosophy and logic, media philosophy, the implications of Peirce’s semiotics for the analysis of inference, theory of inquiry, philosophical logic, analytic philosophy, social philosophy, cognitive sciences, linguistics, philosophy of education, philosophy of economy, communication and aesthetics.
Also, historical investigations on the modern and premodern sources of Peirce’s semiotics are appreciated.  

Informations for authors
The manuscripts should be original pieces of research that have not been published previously.
They may range between 3000 – 12000 words, including abstract, keywords, footnotes and references.
To submit a manuscript, please attach it to an email to titus.lates@gmail.com and alin.olteanu@rwth-aachen.de.
All articles in this journal undergo anonymous peer review, being subject to editor screening.
Deadline: January 31, 2022.  

*Revue Roumaine de Philosophie is an academic journal published biannualy by the Romanian Academy. It is abstracted / indexed in the Arts and Humanities Citation Index, Current Contents /Arts and Humanities, The Philosopher’s Index and has been selected for coverage in Clarivate Analytics products and services. It accepts papers in English, French and German.   


VOLUM OMAGIAL G.W.F. HEGEL
victorg, Tuesday 23 February 2021 - 18:03:41 //



Colocviu „Nicolae Bagdasar: Teorii ale adevărului”
victorg, Tuesday 16 February 2021 - 07:24:17 //


Tema colocviului pornește de la un set de întrebări formulate de Nicolae Bagdasar* în Teoria cunoștinței și invită la efortul de a căuta răspunsuri în istoria filosofiei românești:

„În ce stă structura adevărului şi a cunoştinţei? Este vreo deosebire între adevăr şi cunoştinţă? Care sunt supoziţiile oricărei cunoştinţe şi principiile ei prime şi cum se prezintă ele în structura lor intimă? Cum se legitimează cunoştinţa şi în ce raport stă ea faţă de realitate?” (Nicolae Bagdasar, Teoria cunoștinței, Casa Școalelor, 1944, pp. 12–13)

Ne interesează îndeosebi contribuții care se raportează la modalitățile concrete în care filosofii români cu gândire sistematică își întemeiază cunoașterea: în baza cărei teorii a adevărului?; sub autoritatea căror școli de filosofie? etc.
Pe lângă materialele care abordează problematica de mai sus, considerăm bine­ve­nite intervențiile care ating unul sau mai multe dintre subiectele următoare:
– vocabularul epistemologic al întemeierii cunoașterii (opinie, adevăr, certitudine, dovadă etc.) în filosofia românească și schimbările conceptuale prin care a trecut;
– conceptul de adevăr în perspectiva realismului/antirealismului;
– distincția „adevăr științific”/„adevăr metafizic”/„adevăr psihologic” și modul con­cret în care este abordată la diferiți autori români de filosofie; – aparatul conceptual al lui Nicolae Bagdasar în domeniul epistemologiei și sursele lui teoretice;
– este Teoria cunoștinței și o metodologie a cercetărilor epistemologice?


[ Read the rest ... ]


PROBLEME DE LOGICĂ
victorg, Monday 01 February 2021 - 15:23:04 //



STUDII DE ISTORIE A FILOSOFIEI UNIVERSALE
victorg, Wednesday 23 December 2020 - 16:32:55 //



REVISTA DE FILOSOFIE
victorg, Wednesday 23 December 2020 - 16:02:40 //



REVUE ROUMAINE DE PHILOSOPHIE
victorg, Monday 21 December 2020 - 09:31:37 //



ALEXANDRU SURDU (24.02 1938–11.12.2020)
victorg, Friday 11 December 2020 - 19:25:58 //



Cu profundă durere, anunțăm trecerea la cele veșnice a Academicianului Alexandru Surdu, președinte al Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a Academiei Române și director al Institutului de Filosofie și Psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române. Dincolo însă de funcțiile sale oficiale, Alexandru Surdu a fost pentru cei mai mulți dintre noi un profesor, un mentor, adeseori un prieten și un sprijin.

Născut la 24 februarie 1938 la Brașov, a absolvit Liceul „Andrei Șaguna”, apoi a urmat cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București (1958–1963), după care și-a început cariera la Centrul de Logică al Academiei Române (1964–1975), unde a devenit un apropiat colaborator al filosofului Constantin Noica. A beneficiat, în această perioadă, de o bursă de studii în logică simbolică și fundamentele științelor la Institutul de Matematici al Universității din Amsterdam (1969–1970). A obținut titlul de doctor în filosofie în 1976 (cu lucrarea Logica clasică și logica matematică), perioadă în care a contribuit semnificativ și în domeniul logicii intuiționiste (Elemente de logică intuiționistă, 1976). A dezvoltat o serie de contribuții originale în domeniul logicii, care culminează cu introducerea unei noi teorii logice („logica formelor prejudicative”) și teoretizarea unui nou tip de logică, pe care o va numi „logică dialectico-speculativă”, ambele pregătind teoretic sistemul de mai târziu, care, iată, rămâne acum neîncheiat. Foarte însemnată pentru filosofia românească este lucrarea Actualitatea relației gândire–limbaj. Teoria formelor prejudicative (1989), care, pornind de la Categoriile lui Aristotel, instituie un nou domeniu al logicii, cel al „relaţiilor prejudicative”.
Din cele șase volume în care preconizase a-și expune sistemul filosofic, au apărut până astăzi doar patru (Filosofia pentadică I. Problema Transcendenței, 2007; Filosofia pentadică II. Teoria Subsistenței, 2012; Filosofia pentadică III. Existența nemijlocită, 2014; Filosofia pentadică IV. Teoria Ființei, 2020). Alte lucrări importante ale sale sunt: Neointuiționismul, 1977; Pentamorfoza artei, 1993; Contribuții românești în domeniul logicii în secolul XX, 1999). Se cuvine să amintim aici editarea, împreună cu Constantin Noica, a fragmentelor din Critica rațiunii pure traduse de Eminescu (Mihai Eminescu, Lecturi kantiene, 1977); de asemenea, a editat și comentat Scrierile de logică ale lui Titu Maiorescu (1988), precum și Micul compendiu asupra întregii învățături a logicii al lui Dimitrie Cantemir (1995).
Nu doar creator de sistem filosofic, Alexandru Surdu a fost și creator de școală filosofică. Ca profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București (1995–2007), a contribuit la formarea unui număr însemnat de cercetători, dintre care nu puțini sunt cei care caută să valorifice o seamă dintre ideile sale. S-a aflat la conducerea Institutului de Filosofie și Psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române din 1997, iar între 2014 și 2018 a fost vicepreședinte al Academiei Române. Personalitate influentă și activă în viața culturală românească, cu o gândire unitară și o operă care cuprinde zeci de volume și sute de studii şi articole, inițiator al unor serii de simpozioane itinerante în principalele centre universitare din România (dedicate lui Constantin Noica și C. Rădulescu-Motru), Alexandru Surdu a fost o personalitate de prim rang a filosofiei românești.

Alexandru Surdu a fost o voce puternică și distinctă în filosofia românească, o voce care – fără nicio îndoială – va reverbera multă vreme de acum înainte.

Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească!



STUDII DE TEORIA CATEGORIILOR
victorg, Wednesday 02 December 2020 - 11:31:22 //



REVISTA DE FILOSOFIE
victorg, Wednesday 21 October 2020 - 10:27:20 //



Go to page   <<        >>