Masă rotundă
victorg, Thursday 28 March 2024 - 12:03:06 //


Vineri, 29 martie, de la ora 10.30, la Clubul Academicienilor, va avea loc o masă rotundă despre „Principiul divergenței și cel al selecției naturale la Charles Darwin”. Vor vorbi: acad. Mircea Flonta, prof.univ.dr. Cătălin Vasilescu, prof.univ.dr. Adrian Miroiu m.c., acad. Mircea Dumitru. 



SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (28.03.2024)
victorg, Monday 25 March 2024 - 00:00:00 //


Joi, 28 martie 2024, orele 12-14
Conferențiar: PAUL RATEAU (Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne)
Tema: „La question du mal chez Malebranche”
Linkul pentru accesul online:


Nicolas Malebranche (1638–1715) propose une explication de la production des maux tant naturels (irrégularités, désordres, monstres) que moraux (péché, damnation) à partir de la considération de la manière dont Dieu se doit d'agir, à savoir par des lois simples, générales et uniformes. L'objet de cette conférence sera de montrer 1. comment l'oratorien peut soutenir à la fois que Dieu agit de la manière la plus parfaite et que le monde aurait pu être plus parfait qu'il n'est; 2. par quels arguments il s'oppose à la tradition augustinienne, selon laquelle le mal serait la contrepartie inévitable du bien, dans un monde pareil à un tableau dont la beauté réside dans le contraste entre l'ombre et la lumière. L'insistance sur la figure du monstre illustre l'idée d'un mal irréductible, sans utilité (au regard du bien), qui affecte réellement et sans compensation la perfection du monde.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (21.03.2024)
victorg, Monday 18 March 2024 - 00:00:00 //


Joi, 21 martie 2024, orele 12-14
Conferențiar: CS I dr. RODICA CROITORU (I.F.P.A.R.)
Tema: „Platonismul recurent al sufletului în Opus postumum”
Linkul pentru accesul online:


De-a lungul întregii sale activități, Kant a fost incitat de valoarea de principiu a sufletului platonic, cu o funcționalitate multiplă: ontologică, cognitivă, practică și estetică. El l-a regândit și l-a reconsiderat conform cerințelor epocii moderne, în raport cu care el a manifestat două tendințe: una de valorificare și reinterpretare, și alta novatoare, prin care sufletul a ajuns să dubleze eul gânditor. În această ultimă calitate, el dă seama asupra apercepției transcendentale, care este pusă în valoare de critica adresată „psihologiei raționale”, critică valabilă și pentru revendicările de raționalitate ale sufletului platonic.
Concepția lui Kant asupra Dumnezeului creștin în relație cu sufletul, după cum apare în Opus postumum, s-a dezvoltat între două limite, în care se regăsesc ființe supreme unice, precreștine, la reprezentarea cărora principiul moral a avut o contribuție importantă: una este Zoroastru, iar a doua este Demiurgul platonic. Între cele două limite și totodată repere teologic-metafizice, Dumnezeul creștin al filosofiei transcendentale s-a dezvoltat prin ideea de rațiune moral-practică, pentru că ea are capacitatea de autodeterminare; prin ea se poate ținti către o „perspectivă constantă”, pe care o folosește în aprecierea acțiunilor conform unui principiu.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (14.03.2024)
victorg, Monday 11 March 2024 - 00:00:00 //


Joi, 14 martie 2024, orele 12-14
Conferențiar: JOHN DEMETRAKOPOULOS (University of Patras)
Tema: „Doing History of Philosophy: the Philological Way”
Linkul pentru accesul online:



International Online Conference Kant 300
victorg, Sunday 03 March 2024 - 00:00:00 //


International Online Conference Kant 300. Celebrating the 300th Anniversary of Kant’s Birth

Organizer: Institute of Philosophy and Psychology "Constantin Rădulescu-Motru" of the Romanian Academy, Bucharest, Romania, April 22-26 2024
Keynote Speakers: Beatrice Longuenesse (New York University, USA), Paul Guyer (Brown University, USA), Michael Potter (University of Cambridge, UK), Eric Watkins (University of California, San Diego, USA), Hernán Pringe (University of Buenos Aires, Argentina), Dietmar Heidemann (University of Luxembourg), Christian Onof (Birkbeck College, London), Bryan Hall (Regis University, USA), Fabrice Pataut (CNRS, Paris).

Since 2024 marks the 300th anniversary of Kant’s birth rather than the publication of any specific fundamental works, the conference does not have a specific topic. It welcomes scholars whose relevant articles, essays, and/or books are published in interdisciplinary subject areas, as well as in the historical-exegetical and/or theoretical-reconstructive fields. These may include but are not limited to cognitive science, metaphysics, epistemology, general philosophy of science, analytical philosophy, philosophy of mathematics, frame-theory program, ethics, or moral philosophy.

Submission: Those interested in participating with a talk in the conference are invited to submit an abstract of 300–500 words to kant300.bucharestconference@gmail.com and/or mariusdraghiciinstitut@yahoo.com by February 29, 2024. Along with the abstract, please include a separate document containing the following information: the title of your talk, your name, academic affiliation, a brief description of your research field, and a list of your main publications. Each regular presentation will be allotted 45 minutes (30 minutes presentation, 15 minutes debates). The conference will be conducted in English and organized by Marius Augustin Drăghici, Oana Vasilescu and Claudiu Baciu. Abstracts must be prepared for blind review. Accepted speakers will be notified no later than March 31, 2024. The language of the conference will be English.



GOETHE AND THE PHILOSOPHY OF HIS TIME
victorg, Saturday 02 March 2024 - 06:48:29 //


GOETHE AND THE PHILOSOPHY OF HIS TIME
International Online Conference

November 11-12, 2024
Organized by the Constantin Rădulescu-Motru Institute of  Philosophy and Psychology of the Romanian Academy, Department of Western Philosophy, Bucharest.

Johann Wolfgang von Goethe’s relationship with philosophy was complex and multifaceted, spanning various intellectual currents of his time. While Goethe is best known as a prominent literary figure, his engagement with contemporary philosophical ideas significantly influenced his worldview, literary works, and scientific pursuits.

As is well known, Goethe (1749-1832) received a solid education in classics, literature, and philosophy. His university studies in Leipzig and Strasbourg also introduced him to past philosophical doctrines, as well as to Enlightenment ideas. In the 1770s, Goethe became associated with the Sturm und Drang movement, which promoted the rejection of Enlightened rationalism and an emphasis on subjectivity and emotion. This period marked Goethe’s rebellion against traditional norms and his exploration of a more passionate and emotive expression in literature. Goethe’s move to Weimar in 1775 marked a shift towards a more classical and harmonious aesthetics, known as ‘Weimar Classicism’. Here, Goethe’s interactions with influential thinkers, and his intense philosophical discussions, played a crucial role in his intellectual evolution, contributing to his holistic and interdisciplinary approach. One of the most significant influences on Goethe’s philosophical outlook was his friendship with Friedrich Schiller, a key literary figure of the time. Kantian and idealist thought in general encouraged him to deepen his engagement with philosophy. Goethe’s major literary works, such as Faust, Wilhelm Meister’s Apprenticeship, and Elective Affinities, grapple with major philosophical questions. While Faust, for instance, explores themes such as human striving, the problem of knowledge, and morality, and engages with German idealist ideas, Wilhelm Meister’s Apprenticeship can be said to reflect on philosophical issues such as education, aesthetics, and individual development. Undoubtedly, Goethe’s interests reached beyond literature and philosophy in the narrow sense, and included scientific topics, particularly botany and color theory. His empirical approach to scientific inquiry, evident in works such as The Metamorphosis of Plants and Theory of Colors, testifies to the endorsement of an observational and phenomenological method that complemented his reception of Kantian and idealist conceptions. Goethe’s influence extended beyond his lifetime, not only on Romanticism but also on other generations of thinkers. His interdisciplinary approach and diverse oeuvre that combined literature, science, and philosophical viewpoints left an indelible mark on German intellectual life. While Goethe did not elaborate any systematic philosophical work, his engagement with robust philosophical ideas, collaborations with contemporary thinkers, and the thematic richness of his literary and scientific works demonstrates a profound relationship with the philosophical currents of the time. It is this relationship – which undoubtedly contributed to Goethe’s unique and enduring legacy as a cultural polymath – that our conference aims to focus on.
Invited speakers so far include:
Stefanie Buchenau (Paris), Laure Cahen-Maurel (Bonn), Andree Hahmann (Beijing), Vlad Muresan (Cluj), Gideon Stiening (Munich).

This call is intended to complement the conference program by adding 3 to 5 papers. We invite scholars, including graduate students nearing the completion of their PhDs, to submit abstracts of original contributions. Submissions may focus on any aspect of Goethe’s engagement with the philosophical ideas and movements of his time. Topics may include but are not limited to the following questions:
 
- How did Goethe’s portrayal of subjective experience in his literary works reflect or revise the philosophy of his time? In what ways did Goethe’s exploration of individual emotions contribute to the broader discussion about the role of subjectivity and the debates about the ‘whole man’ in literature and philosophy during the late 18th c. and the beginning of the 19th c.?
- How does Goethe’s conception of aesthetic experience align with or deviate from Kant’s theory of aesthetic judgment? How does Goethe’s treatment of moral development in characters such as Wilhelm Meister relate to Kant’s conception of moral autonomy and duty?
- In what ways did Goethe’s scientific research contribute to the debates about the relationship between empirical observation and a priori approaches?
- Did Goethe’s emphasis on the qualitative aspects of color challenge the quantitative and analytical methods championed by Newtonian optics and the methods endorsed by Enlightenment scholars (e.g. J. H. Lambert)? How was Goethe’s theory of colors received by his contemporaries, and how did it influence subsequent developments in science, art, or philosophy?
- In what ways did Goethe’s emphasis on the dynamic typological thinking and holistic observation of living organisms concern broader shifts in scientific methodology and epistemology during his time? How may Goethe’s morphological studies be situated within the wider history of evolutionary thought, and to what extent – if ever – did Goethe’s views anticipate later evolutionary theories?

Please submit your abstract (300-400 words), prepared for blind review to goetheandphilosophyconference@gmail.com by August 10, 2024. Please provide the following details within the body of the email: the title of your presentation, your name, academic affiliation, and a short bio-bibliographical note. Notifications of acceptance will be given no later than September 10, 2024. The language of the conference is English.
The conference is organized by Tinca Prunea-Bretonnet and Claudiu Baciu (Department of Western Philosophy, Institute of Philosophy and Psychology, Romanian Academy, Bucharest) and will take place online on November 11-12, 2024.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (7.03.2024)
victorg, Monday 04 March 2024 - 00:00:00 //


Joi, 7 martie 2024, orele 12-14
Conferențiar:  MARIAN GEORGE PANAIT (I.F.P.A.R.)
Tema: „De la virtuți la valori – un drum care trece și prin opera lui David Hume”
Linkul pentru accesul online:


Aceste idei au pornit de la utilizările pe care le dă Hume expresiilor virtuți naturale, virtuți artificiale, virtuți tradiționale, virtuți călugărești. Am găsit în ele un pretext pentru a dezvolta câteva gânduri pe care le hrănesc mai de mult și despre care consider că ar putea să aducă unele lămuriri în privința motivelor pentru care astăzi are loc o vie dezbatere de idei în jurul finalizării rupturii de fundamentele clasice ale culturii contemporane. În ce mă privește, consider că trecerea de la virtuți la valori, care s-a săvârșit în secolele XVIII și XIX, este fundamentală nu doar pentru starea culturii, ci și a individului și societății. Prezint întâi o analiză a ceea ce înțelegeau grecii și apoi creștinii prin virtuți; apoi o schiță a ceea ce înțelege Hume prin sintagmele menționate; introduc o tipologie a valorilor; închei descriind două sau trei consecințe ale acestui parcurs istoric, de la virtuți la valori, care parcurs trece prin opera lui Hume, așa cum trece și prin a altora. Nu vreau să mă înscriu în bogatele dispute care au loc pe seama stării contemporane a culturii, individului și societății. Am ambiții mult mai mici, să încerc să descriu neutru evoluția istorică pe care am menționat-o. Las fiecăruia interpretarea spuselor mele. Interpretarea mea este aceasta: nimic din ceea ce prețuim – democrație, drepturi – nu poate exista fără responsabilitatea pe care o solicită de la fiecare dintre noi virtuțile clasice. Aceste virtuți clasice (cele cardinale ale antichității și cele teologale ale creștinismului) au un caracter ontologic și de generalitate; ele sunt realități care presupun un principiu metafizic.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (29.02.2024)
victorg, Monday 26 February 2024 - 00:00:00 //



Joi, 29 februarie 2024, orele 12-14
Conferențiar:  ERWIN KESSLER (I.F.P.A.R.)
Tema: „Escaladarea artificială a competenței estetice”
Linkul pentru accesul online:


Inteligența artificială (AI) conduce, tăcut și eficace (de mai mulți ani) autovehicule, asistă sau chiar realizează intervenții chirurgicale și procesează integral date bancare complexe. Dar vizibilitatea globală și mai ales riscul implicat de inteligența artificială a cunoscut un veritabil boom foarte recent, odată cu furoarea declanșată de lansarea ChatGPT, în noiembrie 2022. Motivul acestei brutale aduceri a inteligenței artificiale pe scena dezbaterilor pătimașe nu este calitatea sa operațională, deficiențele de concepție sau de construcție, ci impasul etic și estetic pe care l-a generat posibilitatea ca AI să joace un rol crucial în creativitatea sau producția literară și în creația artistică vizuală (printre multe alte domenii care țin de creația asistată de inteligența artificială, de la muzică la design). Creația artistică a devenit o veritabilă frontieră a cărei încălcare de către AI a generat o furtună de poziționări, fie ele AI-optimiste, AI-sceptice sau AI-pesimiste. Prezentarea va investiga riscurile, paradoxurile și aria problematică conturate de recursul intensificat la AI în creația artistică, cu accent pe implicațiile deontologice, etice, estetice, filozofice sau chiar juridice ale utilizării programelor de transfer stilistic dezvoltate în rețelele neuronale artificiale.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (22.02.2024)
victorg, Monday 19 February 2024 - 00:00:00 //



Joi, 22 februarie 2024, orele 12-14
Conferențiar:  RĂZVAN SANDRU (Systems Neuroscience Department, Champalimaud Foundation, Lisbon)
Tema: „Evidențierea banalului: rolul artei la Kant”
Linkul pentru accesul online:


Începând de la afirmația lui Kant din cursurile sale de antropologie că „rolul artistului este de a prezenta familiarul în așa fel încât să sară în ochi”, voi încerca să reconstruiesc rolul artei în filosofia estetică kantiană. Voi argumenta în patru pași că arta permite experiența familiarului ca nefamiliar. Această experiență conduce la un proces reflexiv menit să integreze nefamiliarul în structura conceptuală a subiectului, ceea ce la rândul său va deschide în final spațiul pentru două posibile experiențe: a) uimirea în fața ideilor estetice prezentate de opera de artă în chestiune trăită ca un sentiment al posibilității supranaturalului și b) conștiința reflexivă a naturii habituale a subiectului și posibilitatea reconstruirii acestei naturi într-o a doua natură morală.


SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (15.02.2024)
victorg, Monday 12 February 2024 - 00:00:00 //


Joi, 15 februarie 2024, orele 12-14
Conferențiar:  CLAUDIU BACIU (I.P.P.A.R.)
Tema: „De la lucrul în sine al lui Kant la Voința lui Schopenhauer”
Linkul pentru accesul online:


Conferința va expune mai întâi elementele fundamentale ale teoriei lucrului în sine în filosofia însăși a lui Kant. În continuare, vom menționa ecourile critice ale acestei teorii din perioada imediat următoare apariției Criticii rațiunii pure și soluția la ele propusă de Fichte, cea care va deschide calea pentru Idealismul German, dar nu numai. Aidoma lui Fichte, Schopenhauer pretinde că elaborează o filosofie de tip kantian, în care momentele de inconsistență logică ale gândirii sunt eliminate. Vom prezenta argumentele care-l fac pe Schopenhauer să-și revendice descendența kantiană și rațiunea pentru care el identifică termenul de „lucru în sine” cu acela de „voință”. În acest context, vom schița aspecte ale criticii lui Schopenhauer la adresa filosofiei kantiene, reliefând specificul abordării sale în raport cu cea a lui Kant. În final, ne vom opri pe scurt asupra unora dintre influențele ulterioare exercitate de filosofia schopenhaueriană.


Go to page       >>