Colocviu ”John Rawls, o sută de ani de la naştere. O teorie a dreptăţii, cincizeci de ani de provocări intelectuale”
victorg, Monday 15 February 2021 - 19:22:54 //


Aristoteles-Renaissance constituie un moment semnificativ al filosofiei germane din prima jumătate a secolului XIX. Corpusul aristotelic în cinci volume editat de Immanuel Bekker sub auspiciile „Academiei prusace de știință” (1831-1836) constituie una dintre cele mai importante realizări ale acestei mișcări. Alături de ea, trebuie amintită puzderia de lucrări consacrate filosofiei aristotelice de savanți precum Bonitz, Brandis, Trendelenburg sau Zeller, unii dintre ei elevi ai lui Hegel sau Schleiermacher. Miza acestor lucrări nu era una istorică, ci ele erau în bună parte animate de idea că filosofia aristotelică constituie modelul unei îmbinări a gândirii filosofice cu cercetarea empirică cu totul în acord cu modul în care cercetarea științifică din acea epocă concepea relația dintre cele două. Spre deosebire de aceasta, modelele idealismului german porneau de la conștiința pură pentru a deduce și integra rezultatele științelor particulare în sistemele lor.

Prin raport cu această direcție protestantă de abordare a operei aristotelice, bazată, în mod fundamental, pe critica de text, în Germania acelui timp s-a constituit reacția catolică concretizată în lucrările aristotelice ale tânărului Brentano, reacție care se prelungește până la începutul secolului XX în lucrările lui J. König. Această mișcare nu punea accentul atât pe critica de text, cât pe exigența de a gândi cu și de a gândi după Aristotel (das philosophische Mit- und Nachdenken). În acest proces, comentariile consacrate filosofiei aristotelice de reprezentanții scolastici ai tradiției catolice, în primul rând de Toma d’Aquino, au jucat un rol decisiv, inclusiv pentru tânărul Brentano. În pofida acestei diferențe, însă, ambele orientări împărtășesc ideea, de care interpreții secolului XX s-au dezis, că filosofia aristotelică constituie un sistem.

Opera lui Sir William David Ross, de la a cărui trecere în neființă se împlinesc în  2021 50 de ani, se încadrează în această amplă mișcare de valorificare a gândirii aristotelice și a adus contribuții semnificative la cercetarea ei. Scopul colocviului organizat de Institutul de Filosofie și Psihologie Constantin Rădulescu Motru al Academiei Române este să pună în evidența semnificația operei de aristotelician a lui Ross pe fundalul aristotelismului secolului XIX și XX. În același timp, colocviul urmărește să scoată la lumină și alte aspecte semnificative ale aristotelismului din perioada secolului XIX și începutul secolului XX, când Ross și-a scris lucrările, de pildă, aspecte ale aristotelismul francez – Ravaisson – sau ale celui german Jaeger sau scrierile consacrate de Heidegger lui Aristotel în contextul polemicii cu Jaeger.

Colocviul se va desfășura în limba română. Cei interesați de participarea la colocviu sunt rugați să trimită până la data de 16 mai 2021 pe adresa ifilosofie@yahoo.com un rezumat de minim 200 – maxim 300 de cuvinte. Rezultatele procesului de selecție vor fi anunțate până la data de 23. 05. 2021. Durata alocată unei prezentări va fi stabilită odată cu stabilirea listei participanților (orientativ, fiecărui participant îi vor fi alocate 35 de minute, (20 prezentarea temei, 15 discutarea ei). Condiții minime de participare: statutul de doctorand cu o temă a lucrării de doctorat relevantă pentru tematica manifestării. Colocviul se va desfășura online pe data  de 3 iunie 2021.