Simpozionul Național Constantin Noica, Ediția a XVI-a „Povestiri despre om…” (26-29 septembrie 2024)
REVISTA DE FILOSOFIE
victorg, Friday 17 January 2025 - 09:02:03 //
SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R. (16 ianuarie 2025)
victorg, Sunday 12 January 2025 - 00:00:00 //
Joi, 16 ianuarie 2025, orele 12–14
Conferențiar: CS I dr. VIOREL VIZUREANU (I.F.P.A.R.)
Tema: „Observații istorice și semantice cu privire la conceptul de spatial turn”
Conferențiar: CS I dr. VIOREL VIZUREANU (I.F.P.A.R.)
Tema: „Observații istorice și semantice cu privire la conceptul de spatial turn”
- online -
Linkul pentru accesul online: https://meet.google.com/idm-boup-spy
Am ales pentru această prezentare, dedicată felului în care agenda cercetării categoriei spațiului se modifică în mod radical în ultimul secol, drept punct de plecare a sa cartezianismul, mai precis dualismul cartezian al celor două substanțe. Am procedat astfel întrucât apreciez că dialogul construcțiilor alternative la concepția „canonică” (sau, cel puțin, cvasi-canonică) a spațiului livrat de fizica matematică a naturii și diseminat masiv în mentalitatea omului contemporan se realizează în mod constant și substanțial cu această viziune filosofică inaugurală a modernității. Argumente în acest sens se vor regăsi de altfel chiar pe parcursul precizărilor ce vor urma.
Din perspectiva mea, sintetic vorbind, acest rol aparte, decisiv al cartezianismului în contextul prezentei analize este dat de necesara înțelegere a acestuia drept „declanșator” al unui anumit tip de interogație, nu doar filosofică (metafizică) sau stricto sensu cognitivă, ci și antropologică sau privind experiența umană concretă (cum voi și încerca să punctez pe scurt).
Dar, extrem de important de remarcat, categoria timpului trebuie adăugată și ea în mod necesar în interiorul acestui dialog, după cum vom vedea. Practic, nu putem înțelege cu adevărat ceea ce se petrece cu și prin alternativele la conceptul standard al spațiului fără a introduce o discuție despre cel al timpului, așa cum este dezvoltat acesta în cadrele aceleiași modernități și, mai ales, cum acesta din urmă a evoluat el însuși începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Din perspectiva mea, sintetic vorbind, acest rol aparte, decisiv al cartezianismului în contextul prezentei analize este dat de necesara înțelegere a acestuia drept „declanșator” al unui anumit tip de interogație, nu doar filosofică (metafizică) sau stricto sensu cognitivă, ci și antropologică sau privind experiența umană concretă (cum voi și încerca să punctez pe scurt).
Dar, extrem de important de remarcat, categoria timpului trebuie adăugată și ea în mod necesar în interiorul acestui dialog, după cum vom vedea. Practic, nu putem înțelege cu adevărat ceea ce se petrece cu și prin alternativele la conceptul standard al spațiului fără a introduce o discuție despre cel al timpului, așa cum este dezvoltat acesta în cadrele aceleiași modernități și, mai ales, cum acesta din urmă a evoluat el însuși începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
REVUE ROUMAINE DE PHILOSOPHIE
victorg, Thursday 02 January 2025 - 13:14:56 //
COLOCVIU
victorg, Thursday 19 December 2024 - 00:00:00 //
Colocviul revistelor de cultură şi de ştiinţe umaniste, ediţia a XI-a
Gala premiilor literare
Gala premiilor literare
Joi, 19 decembrie 2024, ora 10,00,
Liceul Tehnologic „Ion Vlasiu” Târgu Mureş
Liceul Tehnologic „Ion Vlasiu” Târgu Mureş
Organizatori: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Târgu Mureş;
Academia Română – Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” (IFPAR) Bucureşti;
Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” Târgu Mureş;
UMFST „George E. Palade” – Facultatea de Ştiinţe şi Litere „Petru Maior”;
Societatea Scriitorilor Mureşeni; Liceul Tehnologic „Ion Vlasiu”
PROBLEME DE LOGICĂ
victorg, Tuesday 17 December 2024 - 07:22:01 //
SEMINARIILE I.F.P.A.R. (5 decembrie 2024)
victorg, Sunday 01 December 2024 - 00:00:00 //
Joi, 5 decembrie 2024, orele 12-14
Conferențiar: MONA MAMULEA (I.F.P.A.R.)
Tema: “Experimentul de gândire în știință și filosofie”
Conferențiar: MONA MAMULEA (I.F.P.A.R.)
Tema: “Experimentul de gândire în știință și filosofie”
- online -
Linkul pentru accesul online: https://meet.google.com/idm-boup-spy
Experimentul de gândire este un instrument epistemologic utilizat pe scară largă atât în filosofie, cât și în științe. Absența unei definiții general acceptate și marea varietate a formelor sale au generat însă controverse cu privire la ce numim, de fapt, experiment de gândire. Comunicarea mea analizează structura experimentului de gândire în diversitatea formelor sale, de la Alegoria Peșterii și demonstrațiile lui Galilei până la „Camera lui Mary” și ipotezele Matrix. Voi argumenta că valabilitatea unui experiment de gândire depinde esențial nu doar de acceptarea ipotezelor și plauzibilitatea scenariului, ci și de acceptarea modelului teoretic care îi determină desfășurarea.
REVISTA DE FILOSOFIE
victorg, Sunday 24 November 2024 - 19:09:45 //
I.F.P.A.R. RESEARCH SEMINARS (28 November 2024)
victorg, Sunday 24 November 2024 - 00:00:00 //
Thursday, 28 November 2024, 12:00–14:00
Speaker: Professor CHRISTIAN THEIN (Universität Münster)
Title: ”Genealogy or Reconstruction of Postmetaphysical Thinking in the late work(s) of Jürgen Habermas?”
Title: ”Genealogy or Reconstruction of Postmetaphysical Thinking in the late work(s) of Jürgen Habermas?”
- online -
Meeting invite link: https://meet.google.com/idm-boup-spy
Abstract:
Until recent days, the work of Jürgen Habermas is read in philosophical contexts against the background of his communication and discourse theory. This reception framework includes his extensive historical treatise Auch eine Geschichte der Philosophie (Also a History of Philosophy) from 2019. In this lecture, the late work of Jürgen Habermas will be classified in terms of his biography as well as his methodological approach to the history of Western ideas and philosophy in Also A History of Philosophy.
Therefore, two theses will be explained, which Christian Thein puts forward in his recent book Habermas und die Genealogie des nachmetaphysischen Denkens (Meiner, 2024): Firstly, the voluminous work, which is oriented towards the history of philosophy, emerges from a late phase of work that rests on changed philosophical motivations in Habermas’ philosophy since the millennium. In the lecture, this thesis of a breaking line between the middle and late phase of his work will be spelled out in more detail. Secondly, it will be shown that the late historical work is not intended as a contribution to the historiography of philosophy, but as an approach to Western intellectual history under both genealogical and reconstructive aspects. This complex methodological approach will be explained and discussed in conclusion.
Until recent days, the work of Jürgen Habermas is read in philosophical contexts against the background of his communication and discourse theory. This reception framework includes his extensive historical treatise Auch eine Geschichte der Philosophie (Also a History of Philosophy) from 2019. In this lecture, the late work of Jürgen Habermas will be classified in terms of his biography as well as his methodological approach to the history of Western ideas and philosophy in Also A History of Philosophy.
Therefore, two theses will be explained, which Christian Thein puts forward in his recent book Habermas und die Genealogie des nachmetaphysischen Denkens (Meiner, 2024): Firstly, the voluminous work, which is oriented towards the history of philosophy, emerges from a late phase of work that rests on changed philosophical motivations in Habermas’ philosophy since the millennium. In the lecture, this thesis of a breaking line between the middle and late phase of his work will be spelled out in more detail. Secondly, it will be shown that the late historical work is not intended as a contribution to the historiography of philosophy, but as an approach to Western intellectual history under both genealogical and reconstructive aspects. This complex methodological approach will be explained and discussed in conclusion.
SEMINARIILE I.F.P.A.R. (21 noiembrie 2024)
victorg, Sunday 17 November 2024 - 00:00:00 //
Joi, 21 noiembrie 2024, orele 12-14
Conferențiar: ION TĂNĂSESCU (I.F.P.A.R.)
Tema: “Interes filosofic și fază filosofică ascendentă – reevaluând programul filosofic brentanian”
Conferențiar: ION TĂNĂSESCU (I.F.P.A.R.)
Tema: “Interes filosofic și fază filosofică ascendentă – reevaluând programul filosofic brentanian”
- online -
Linkul pentru accesul online: https://meet.google.com/idm-boup-spy
Prezentarea propune o reevaluare a programului filosofic brentanian bazată pe o interpretare proprie a sintagmei „interes teoretic pur” și a teoriei lui a celor patru faze ale filosofiei. Trei sunt ideile care stau la baza ei:
(1) Spre deosebire de interpretările de până acum, care considerau că Brentano operează cu o singură accepțiune a termenului „interes teoretic”, anume cea modernă, pozitivistă, de cercetare a legilor fenomenelor, susțin că Brentano operează, în plus, și cu accepțiunea tradițională, metafizică a termenului, de cercetare a principiilor lucrurilor.
(2) Teoria lui a celor patru faze ale filosofiei nu este clădită, așa cum se crede de obicei, doar pe accepțiunea modernă a sintagmei, ci e constituită în mod esențial de accepțiunea tradițională a ei, care joacă un rol fundamental în caracterizarea fazelor de avânt și de declin sceptic ale filosofiei.
(3) Programul filosofic brentanian este rezultatul unei întrepătrunderi unice în istoria școlii lui între accepțiunile distinse mai sus, fapt care îl deosebește radical de majoritatea elevilor lui, de Husserl, de pildă. Pe de altă parte însă, ea îl apropie de Heidegger, care a acordat o atenție deosebită formelor de manifestare istorică a interesului metafizic tradițional.
Tezele enunțate mai sus vor fi demonstrate în cadrul unei hermeneutici
critic-recuperatoare și integrative a gândirii brentaniene: critic-recuperatoare întrucât descoperă și recuperează un sens al interesului teoretic constitutiv filosofiei lui, dar care a devenit străin interpreților contemporani preocupați de evidențierea caracterului științific al filosofiei și metodei ei; integrativă întrucât reunește într-un întreg unitar aspectele tradiționale și moderne ale gândirii lui, de pildă, scrierile lui aristotelice și psihologia lui descriptivă.
(1) Spre deosebire de interpretările de până acum, care considerau că Brentano operează cu o singură accepțiune a termenului „interes teoretic”, anume cea modernă, pozitivistă, de cercetare a legilor fenomenelor, susțin că Brentano operează, în plus, și cu accepțiunea tradițională, metafizică a termenului, de cercetare a principiilor lucrurilor.
(2) Teoria lui a celor patru faze ale filosofiei nu este clădită, așa cum se crede de obicei, doar pe accepțiunea modernă a sintagmei, ci e constituită în mod esențial de accepțiunea tradițională a ei, care joacă un rol fundamental în caracterizarea fazelor de avânt și de declin sceptic ale filosofiei.
(3) Programul filosofic brentanian este rezultatul unei întrepătrunderi unice în istoria școlii lui între accepțiunile distinse mai sus, fapt care îl deosebește radical de majoritatea elevilor lui, de Husserl, de pildă. Pe de altă parte însă, ea îl apropie de Heidegger, care a acordat o atenție deosebită formelor de manifestare istorică a interesului metafizic tradițional.
Tezele enunțate mai sus vor fi demonstrate în cadrul unei hermeneutici
critic-recuperatoare și integrative a gândirii brentaniene: critic-recuperatoare întrucât descoperă și recuperează un sens al interesului teoretic constitutiv filosofiei lui, dar care a devenit străin interpreților contemporani preocupați de evidențierea caracterului științific al filosofiei și metodei ei; integrativă întrucât reunește într-un întreg unitar aspectele tradiționale și moderne ale gândirii lui, de pildă, scrierile lui aristotelice și psihologia lui descriptivă.
I.F.P.A.R. RESEARCH SEMINARS (14 November 2024 2024)
victorg, Sunday 10 November 2024 - 00:00:00 //
Thursday, 14 November 2024, 12:00–14:00
– online –
Speaker: Professor WITOLD PŁOTKA (Cardinal Stefan Wyszyński University in Warsaw)
Title: „On Feelings and the Will in the School of Brentano: A Survey and Reassessment”
– online –
Speaker: Professor WITOLD PŁOTKA (Cardinal Stefan Wyszyński University in Warsaw)
Title: „On Feelings and the Will in the School of Brentano: A Survey and Reassessment”
In my talk I want to explore some parts of the Brentanian theory of mind by focusing on the question of how to understand feelings and desires within Brentano’s classificatory program of mental phenomena. Brentano famously argued in favour of three classes of mental phenomena in which feelings and the will are classified as a unitary class of so-called love-and-hate phenomena. Brentano’s arguments, however, are questionable. They were critically assessed by, among others, Ehrenfels and Twardowski. In my talk I want to present a survey of all three approaches by analysing their arguments. In particular, Brentano’s arguments will be analysed, followed by their critical assessment formulated by Ehrenfels, including his disjunctive account of feelings and desires, and Twardowski’s view of the classificatory program. In addition, Twardowski’s idea that desires are based upon feelings will be analysed. Against this background, the paper examines arguments in favour of the intentional theory of feelings and pleasure-based theories of desire.
Go to page >>